15. Jealousy (II)

1.9K 97 6
                                    

M-am trezit destul de devreme, şi am verificat dacă Justin m-a ascultat.
Se pare că da. A plecat. Hiuh.
Mi-a vibrat telefonul, şi când m-am uitat pe noptieră, am văzut un trandafir roşu care stătea fix pe el.
L-am luat şi l-am mirosit, apoi mi-am verificat mesajele.
"Sper că cei roşii îți plac. Dacă nu, am să vin, să ți-l schimb." -Justin.
"E superb! Mulțumesc!"
"Veeezi? Am fost cuminte! Nici nu te-am violat când dormeai- ceea ce a fost cam greu, recunosc- şi ți-am şi respectat condiția. Merit un premiu! ^^"
"Ce premiu?" am scris, râzând.
"Poate un sărut.. :>"
"Ok."
Deja îmi făcusem un plan diabolic. Hihihi.
"Aşa repede ai acceptat? :o Mă mir!:))"
"E doar un sărut. Nu se întâmplă nimic."
"Aşa e! Vrei să ne vedem într-o oră?"
"Uhm.. De fapt cam am nişte lucruri de făcut.."
"Mergi undeva cu Federico, nu? -.-"
"Da."
"De ce nu îl laşi baltă azi pentru mine?:)"
"Pentru că Federico e prietenul meu, şi țin foarte mult la el. Nu văd care e problema ta. Ți-am specificat faptul că te urăsc?:)"
"Nu puteam începe ziua fără asta :)))))"
"Foarte bine. Pa-pa!"
"Pa :))"

M-am ridicat din pat, mi-am luat o lenjerie şi un prosop vişiniu, apoi am mers să-mi fac bine-meritatul duş.
După ce mi-am relaxat muşchii sub apa fierbinte, mi-am îmbrăcat lenjeria, nişte colanți negrii, un maieu alb, tenişii albi şi geaca de piele neagră cu ținte.
Mi-am aplicat puțină mascara ş tuş, apoi m-am dat cu parfum.
Ah, am uitat să precizez că azi Fede are meci de baschet, aşa că mă duc să-l văd.
Mi-am luat o gentuță, unde mi-am băgat telefonul, căştile, țigările şi câțiva bani.
Era 10:15, iar meciul începea la şi jumătate.
Am sunat la taxi, iar în zece minute am ajuns unde mi-a spus şatenul că se ține meciul.
Am intrat în sala mare, şi m-am dus să-mi ocup locul din primul rând.
L-am văzut pe Federico venind spre mine, fiind îmbrăcat în echipamentul specific acestui sport.
-Kitteeen, ai venit. L-am auzit vorbind.
-Ți-am promis că voi veni. I-am zâmbit dulce.
-Mulțumesc! Contează enorm!
-Nu trebuie să înceapă meciul?
-Ba da.
-Atunci mergi, şi dă tot ce ai mai bun. Voi fi aici să-ți fac galerie!
M-a sărutat pe obraz, şi a plecat pe teren.
--
După aproximativ două ore intense de joc, echipa lui Federico a câştigat cu 2-1.
-Chiar îți place să joci baschet din câte văd. Chicotesc.
-Ador să fac asta. Acolo- a arătat spre teren-  sunt eu însumi. A spus fericit.
-Ah, şi aici eşti alt Fede? Am ridicat o sprânceană, încercând să par serioasă.
-Nu chiar. A răspuns, râzând.
Între timp, telefonul mi-a vibrat, semn că am primit iar un mesaj.
"Cum a fost meciul?" -Justin.
M-am uitat în toate direcțile, dar nici urmă de blondin. Ce dracu?
"Pot să ştiu şi eu de ce mă urmăreşti?-.- " Tastez nervoasă.
"Din motive personale, baby."
-Kate, deseară mergem să sărbătorim victoria, eu şi echipa. Vrei să vii şi tu? Practic, ai contribuit şi tu. Ne-ai ajutat, sau cel puțin pe mine m-ai ajutat! A spus din senin Federico.
-Desigur, unde?
-În club. Îți trimit într-un mesaj adresa.
-Ok. Acum trebuie să plec. La ce ora să fiu acolo?
-19:30.
-Bine. Paaa! I-am facut cu mâna, zâmbind.
-Pa, kitten!
M-am îndepărtat, lăsându-l pe Fede cu prietenii lui.
Când eram aproape de casă, mi-a vibrat iar telefonul.
"Ne vedem deseară, babe!" -Justin.
Poftim?!
"Dacă vii, o să-ți rup mâinile, şi te bat cu ele, jur."
"Stai cuminte, pisi rea!"
"De unde ştii în ce club mergem?"
"Am sursele mele."
"Aceleaşi vrăjeli din totdeauna. Nu înțeleg de ce complici atât lucrurile. Îți e greu să spui că m-ai urmărit, şi că ai ascultat ce am vorbit cu Federico, Cât de patetic!:)"
"De ce să spun că am facut asta, când am făcut cu totul altceva?;)"
"În fine, ştii ceva? Nu-mi pasă. Lasă-mă în pace!"
"De ce ai devenit aşa?"
"Aşa cum?"
"Păi, aseară te-ai comportat frumos, şi azi dimineață aproape frumos, şi acum eşti un pachet de nervi gata să zdrobească tot ce îi iese în cale."
"Aşa sunt eu. Bipolară."
"Bine că recunoşti."

Am vrut să-l înjur, dar nu are rost, aşa că nu am mai răspuns.
Am intrat pe uşa casei, şi am început să-l strig pe tata.
-Da, draga mea? A apărut el din bucătărie.
-Deseară merg în club. Spun scurt.
-Nici gând!
-N-am terminat! Federico şi echipa lui au câştigat meciul, şi vor să sărbătorească. Iar eu, cum mă înteleg foarte bine cu ei, m-au chemat şi pe mine.
-Mă mai gândesc.
-Te rog, tata, promit că înainte de miezul nopții sunt acasă şi dorm.
-La cât mergi?
-La 19:30 trebuie să fiu acolo.
-Bine, dar am să te verific. A răspuns serios.
-Mersii!!
Am urcat la mine în cameră, şi am început să caut o ținută cât mai okay pentru club.
--
E deja ora 18:30, aşa că mă pun să mă pregătesc.
M-am îmbrăcat cu o pereche de blugi scurți, o cămaşă, şi nişte ghete cu toc. M-am machiat, mi-am aranjat părul, m-am parfumat.. şi eram gata.
L-am sunat pe Fede, care mi-a trimis adresa, şi am mers cu un taxi până la locul indicat.
La 19:20 am ajuns, aşa că am aşteptat ca şatenul să vină după mine. Nu am vrut să intru singură, de nebună, pentru că nu cunoşteam pe nimeni.
-Hei, Kate! A apărut dintr-o dată în spatele meu.
-Hei, Fede!
-Haide înăuntru! A zâmbit, iar eu am încuvințat.
M-a luat de mana, şi am mers împreună în club. El s-a dus la prietenii lui, iar eu m-am îndreptat spre bar, să-mi iau ceva de băut.
-Cu ce te servesc? Întreabă tipul de acolo, încercând să mimeze un rânjet.
-O vodka cu mere. Spun scurt.
-Vine imediat. Mi-a făcut cu ochiul, şi a plecat.
-
După douăzeci de minute, aveam deja băute vreo cinci pahare, iar încăperea se învârtea oribil.
Dintr-o dată, am simțit cum cineva îmi cuprinde talia, şi îmi muşcă lobul urechii.
-Kitten, ce faci? Spune peste muzică şatenul.
-Aiurea, dar tu? Mormăi, conştientă că poate nu mă aude.
-Îmi era foarte dor de tine!
M-am întors cu fața spre el, şi am văzut că şi el era cam la fel de beat ca mine.
-Hai să bem, Fede! Țip fericită.
-Bine!
-Încă patru pahare, te rog!
-Desigur. A spus băiatul de la bar. Poftim!
Am mai dat peste cap un pahar, şi şatenul la fel.
El s-a apropiat de mine, şi şi-a izbit buzele de ale mele, eu răspunzându-i imediat la sărut, spre nemulțumirea barmanului care s-a retras rapid, deoarece chiar cu câteva minute înainte îmi făcea diferite avansuri.
A venit tot mai aproape, începând să traseze linii cu degetele pe coapsele mele, iar eu îl trăgeam uşor de păr.
-Ia mâinile de pe ea! Am auzit o voce cunoscută, țipând, însă n-am băgat de seamă, şi se pare că nici amicul meu.
-IA MAINILE DE PE EA! S-a auzit mai tare, dar am ignorat iar.
După nici un minut de la sesizarea făcută, Fede a fost tras de pe mine, Justin fiind peste el.
-Mrr, nebunilor, ce faceți? Am spus amețită.
Dar când m-am uitat mai atentă la scena derulată în fața mea, mi-am dat seama că blondinul îl bate măr pe prietenul meu.
-Justin, termină! Am țipat, dar parcă nu mă auzea.
...

My demon (I)- ÎN CURS DE REPUBLICARE-Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum