Ajunsă în clasa îmi cer iertare profesorului pentru întârziere ,explicându-i ca nu m-am simtit prea bine si am fost la baie sa ma mai calmez.
Arunc o privire prin clasa,dar Aiden nu era nicăieri. Atat de mult l-am ranit ,îl înțeleg daca nu vrea sa ma mai vada.
Îndreptându-ma cu pași lenți spre locul meu,Yuzan observa tristetea ce mi-se reflecta in ochi.
Nu ma puteam ierta ,stiind cat de mult am putut sa-l ranesc.
Ora de romana trecu cat ai bate din palme,profesorul observa indispoziția mea si lăsându-ma sa-mi limpezesc gândurile. Si totusi era in zadar ,tot ce faceam sau spuneam ma ducea cu gândul la suferinta lui Aiden.
In pauza Yuzan ma prinse de mâneca bluzei ,îndrumandu-ma spre spatele școlii ,unde ma cuprinde în cea mai călduroasă îmbrățișare ,soptindu-mi in ureche cuvinte de îmbărbătare.
Mai apoi sarutand tandru fiecare porțiunii de piele a gâtului meu.
