Ajunsi la scoala fiecare a plecat spre clasa lui,si cand spun fiecare ma refer la mine,Yuzan si Aiden la noi iar saracul Sebi la el in clasa.
De cum ne asezam in banci se si suna de intrare,la 2 minute dupa apare si profesorul de mate.
Spre marea noastra surprindere nu era proful de zi cu zi,ba din potriva unul mai tanar.
-Buna ziua,elevi! Numele meu este Câmpureanu Alexandru si eu am sa fiu profesorul vostru de matematica de acum in colo.
Una din pitipoancele clasei,evident atrasa de fizicul sculptat al noului profesor,il intreaba :
-Vai,domnule dar ce s-a intamplat cu domnul Popescu?
Profesorul isi dadu seama de intentiile blondei si oarecum intra si el in joc,prefacandu-se ca el choar crede ca ei ii pasa de fostul profesor.
- Nimic grav,doar a iesit la pensie.
Dupa a inceput ora de mate,la care de obicei eu si Yuzan ne plictiseam sau radeam ța glumele facute de el pe seama pitipoancelor de la noi din clasa dar ora asta a fost diferita.
Ma asteptam ca noul profesor sa fie varza la cum arata,dar nu a fost asa,explica foarte bine si nu spun numai eu asta si Yuzan a recunoscut.
-Pentru un pachet de muschi,preda destul se bine si de explicit.
- Asta asa este.
Ora se termina rapid,cel mai amuzant lucru a fost ca imediat dupa ce s-a sunat,toate pitipoancele au sarit pe profesor iar cocalari aia,miro seau de la o posta a gelozie sa nu mai spun ca mai puternic era mirosul de prostie.
Sa-i lasam in pace,Yuzan mi-a rapit privirea de la showul ala funny care se desfasura in fata clasei,tragandu-ma afara din clasa odata cu Aiden,spre clasa lui Sebi.
Azi se pare ca Yuzan si-a luat alta carte,pe care imi doream de mult timp sa ajung sa mi-o cumpar dar mama mi-a spus ca nu mancam carti.
Din nefericire mai este pana la ziua mea,meh.
YUZAN POVESTESTE
Ridic privirea din carte si imediat o remarc pe Mika holbandu-se la mine sau mai bine spus la carte,as vrea eu sa se holbeze la mine.
Whatever am sa-mi fac destul curaj intr-o zi si am sa-i spun ce simt dar nu astazi.
- Mika vad ca noua mea carte te atrage ca un magnet, hehe.
- Asa este,am vrut sa-mi iau cartea dar mama a spus ca nu mancam carti.
- Atunci poftim,si a scos de la spate o carte la fel ca ceea din mana sa si mi-a inmanat-o.
- De ce? De unde? Si cand?
- Pai vezi tu,te-am auzit de cateva orivorbind despre cartea asta si m-am gandit sa ti-o cumpar.
- Dar nu e ziua mea,stii doar ca e deabia in februarie,atunci de ce?
- Prieteni nu au voie sa osi faca cadouri asa fara niciun motiv aniversar?
- Ba da dar ma simt..
- Acum gata shh si ia-o.
- Ok!
Si a luat cartea,desi nu s-a aratat,era foarte fericita ca in sfarsit a luat cartea aia.
Ma bucur sa stiu ca eu sunt acela care a facut-o atat de fericita.
