Capitolul 9

834 62 10
                                    

Heather Povesteste

Ma ridic usor, de pe el, lasandu-l sa respire. Imediat in fata portii, cu greu, reusesc sa descifrez siluetelele unor politisti. Pe bune? Nu pot sa ma lase in pace nici macar cateva zile? Ma omora politistii astia. Defapt, nu ma omoara, incearca sa o faca. 

Intram in casa, si facem liniste, parca am fi la o inmormantare. Se aud batai in usa si amenintari, dar noi ca niste copii cuminti nu deschidem usa si nici nu scoatem vreun sunet. In cateva minute ei pleca, iar eu zambesc fericita, nu am chef de politisti nici in ruptul capului! 

-Ceilalti nu au venit? intreb stiind deja raspunsul 

-Vorbiti de noi si nu ne invitati? Ah, ce rai sunteti! o voce se aude intrand o usa, iar pe ea intra restul descreieratilor pshihopati nebuni, iar eu nu mai stau pe ganduri, ii trantesc peste podea cu mine peste ei, totusi am 16 ani 

Ei incep sa rade de mine, iar eu ma dau jos, imi strang mainile la piept si ma intorc cu spatele la ei, in acelasi timp, mergand cu pasi apasati spre Chase. Ma plictisesc aici! Si deja am vazut un film! Citesc o carte? Mda... cred ca merge. 

Ma uit la biblioteca de pe peretele din spatele lui Chase si ce sa vazi? Nicio carte interesanta! Cititul este taiat, imi trebuie altceva, dar ce? Adevar si provocare? Nu stiu, ultima data cand am jucat am ajuns sa-l sarut pe Jason si sa raman doar in bustiera si colanti. Dar, atunci nu era Chase acolo, acum ce sa stiu eu? Poate va fi un frate mai mare protector. Sau poate ca va ramane acelasi bou care in loc de creier are mamaliga cu branza si smantana. 

-Ne jucam adevar si provocare? intreb eu, iar ca raspuns ii vad pe toti punandu-se in cerc pe covorul pufos din living. O sa iau asta ca pe un da! termin ce aveam de spus si sar si eu pe canapea, intre Chase si Derek, de ce?

Invart sticla si toti primesc provocari trasnite, inafara de mine! Te-ai revansat, Universule! Nu-ti mai port pica! Se mai invarte o data sticla, iar ea cade pe mine si Mark, desigur eu voi primi provocarea, niciodata nu am ales adevarul. Universule, imi retrag cuvintele!

-Provocare. spun direct, nelasandu-l sa vorbeasca

-Te provoc sa jovi 7 minute in paradis cu toti baietii de aici pe o varianta modificata: in loc de schimburi de saliva va cunosteti mai bine. Incepi cu mine si termini cu el. spune aratand spre James 

Oftez exasperata si intru in dulap. NU am de gand sa vorbesc cu el, nu am de gand sa vorbesc cu niciunul dintre ei. Am o dispozitie proasta si nu ma simt prea bine, probabil ii voi spune lui Chase cand voi ajunge la el, dar pana atunci o sa tac din gura si o sa incerc sa nu dau semne ca mor aici si ca trebuie sa-mi scriu testamentul. A, stai, l-am scris acum ceva timp, defapt avum o saptamana sau doua. Cate s-au intamplat intr-o saptamana! Sau doua, tot aia! 

In sfarsit, ajunge si Chase, dupa minute care se scurgeau din ce in ce mai greu, acompaniate de clasicele intrebari "Ce faci?", "Te-ai suparat pe mine?", "Heather, ce ai patit?", "Te doare ceva"? si tot asa... 

-Chase... nu ma simt prea bine... spun eu usor, durerea de burta incepand sa devina insuportabila, iar capul incepand sa imi zvagneasca, mda... probabil Universul s-a saturat de mine si mi-a trimis o boala fara leac ca sa scape de mine, da' n-am chef sa mor, asa ca trec si prin asta

-Heather! Ce te doare? Ma auzi? Alo! tipa ca disperatu' urangutanul mutant din fata mea 

-Ho disperatule, nu mor, cel mai bine spus, nu mor aici si acum. Ma doare burta de zici ca am mancat somon facut de Mark si in capul meu cel mai probabil e implantata o bomba! spun eu cu ochii stransi inchisi 

-Si de ce nu mi-ai spus mai devreme, fiinta?! tipa exasperat la mine, probabil ne aude si Africa

-Pentru ca nu credeam ca o sa mor! tip la randul meu

-Mori?! urla

-Ho, hipopotam descreierat, nu mor! Fiinta, stai calm si du-ma in pat sau la spital, nu vreau sa lesin aici! spun, putin, dar foarte, foarte putin, mai calma 

-Bine, bine, acum! spune el si deschide dulapul, carandu-ma in brate stilul miresei, cum fac super-eroii cand salveaza o fata in filme. Ce va uitati asa?! Deschideti masina, asta moare aici! continua el

-"Asta" are un nume! spun dandu-i o palma dupa ceafa, clar, aici e casa de nebuni, mai poti spune doar ca trebuie sa fim internati de urgenta la spitalul 9, altfel vom distruge lumea 

Se agita pe langa mine ca niste hiene turbate pe langa prada. Da, clar traiesc cu niste nebuni. In final, ma trezesc in masina, cu un Jason la volan, o Anna si o Emma agitate, un Chase care ma tine in brate, un Derek care spune ca nu o sa mor, un James care se uita la mine ca la o camila verde si un Mark care spune ca e vina lui ca se intampla asta. Da' prosti sunt! Jason conduce in limita legala si o sa-mi creasca barba pana ajunge, din cauza fetelor o sa surzesc, cu Chase n-am nimic, Derek e destept, James a inebunit, iar Mark e un fraier. 

Ajungem repede in fata spitalului, iar Derek se duce sa caute o asistenta, cine stie, poate prin minune se mai gaseste cineva la zece noaptea care poate sa-i calmeze pe astia si sa faca ceva ca sa nu mor sau sa nu surzesc. 

In cateva minute chiar se gaseste cineva, o fata tanara, roscata, cu ochii caprui si pielea maslinie vine spre mine si ca prin magie, toti tac din gura. Il taraste pe Chase pana intr-o camera alba, cu un pat alb si cam totul alb. 

-Pune-o pe pat. spune ea. Il vom chema pe doctor, ei sigur va sti ce trebuie sa facem. spune ea 

Fratele meu face intocmai, iar eu ma bucur de clipele de relaxare ramase. Intr-un sfert de ora apare un doctor, vorbeste putin cu fratele meu, ca de ce sa nu ma intrebe pe mine ce am, imi pune o masca, iar eu adorm. 

•Dupa un timp necunoscut 

Ma ridic usor in capul oaselor si casc obosita, apoi imagini de aseara mi se delureaza in minte. Ma uit pe geam, e cu putin trecut de rasarit. Am dormit destul de mult. Pe usa intra Chase si se uita la mine, incercand sa schiteze un zambet. 

-Ce s-a intamplat? intreb cu o voce slabita, ragusita si adormita

-Am vorbit cu doctorul, dupa ceva timp am reusit sa-l conving sa-mi spuna ce ai. El a spus ca... 

•Va continua

Hey lume! Gata capitolul! Si nu e insarcinata, perversilor! Doamne ce citiri... Ce mai faceti? Scuze ca postez atat de tarziu, dar vreau sa va spun ceva: am avut 100 de cuvinte scrise. Si am facut un record: am scris 1000 de cuvinte fara pauza! Si am terminat in jumatate de ora sau un sfert nu stiu sigur, cert e ca s-a intamplat asa pentru ca aveam inspiratie. 

Ce ati mai facut azi? Eu vreau sa citesc ceva. Si acum ascult muzica. Ca tot veni vorba, care e melodia voastra preferata? Eu am o gramada! Cam 53, le-am salvat intr-un playlist pe YouTobe. Nu va dau link! Nu incercati sa ma convingeti! Poate doar daca voi face Q&A, dar nu am niciunul planificat acum. Momentan vreau sa ajung la jumatatea cartii, ca sa fac capitolul de minim 2000 de cuvinte, si daca reusesc poate va avea chiar 3000! Ar fi extraordinar! 

Si inca ceva, multumesc din suflet! Acum ne aflam pe locul 33! Va vine sa credeti? Sunteti geniali! Va iubesc (ca prieteni foarte buni adica, nu va ganditi la prostii)! 

Nu mai am ce sa zic, bye! Defapt, as cam avea ceva care mai pot spune: Vreti ca la fiecare capitol, dupa ce zic "Bye!", sa scriu cate cuvinte am in total, cu nota autorului? E alegerea voastra. 

Acum serios si neserios, bye!

Agent AGSUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum