Agent AGS

Capitolul 7

Heather Povesteste

Ranjesc pe sub mustatile mele inexistente si ma indrept cu pasi lenti, deloc grabita, spre urmatorul oras. La jumatatea drumului dau de Derek, varul meu. Ce face aici, nu stiu. Probabil are iarasi probleme cu politia. Incerc sa ma prefac ca nu este aici, dar soarta nu tine cu mine, nici dr data asta:

-Ce face specimenul extraterestru cazut de pe Luna care imi este berisoara?

-Bine, pana sa apara un specimen cazut de la Pluti direct in cap, poate de aceea e asa de prost. A, da, tu esti ala! raspund, el strambandu-se la afirmatia mea

-Oh, asta m-a lovit la pipota! spune el punandu-si mainile la inima, "ranit"

Imi dau ochii peste cap si imi continui plictisita drumul spre nu stiu unde, si asta chiar ma enerveaza. Iar ca sa nu fie destul, Derek, ca un catelus cuminte si tavut, ma urmeaza. E hotarat sa ma enerveze peste culme, nu?

-Ma lasi in pace?! tip disperata de prezenta lui inutila

-Nup. spune el, mult mai calm decat mine, punand accent pe "p"

Ofttez exasperata si imi continui drumul alaturi de el, poate ca o sa am cu cine sa vorbesc, daca nu ma enerveaza si cumpor o tigaie Delimano, apoi ii dau cu ea in cap, el ar fi in stare sa ma enerveze atat de rau, iar eu sa actinoez atat de simplu si "non-violent". Pentru mine, daca ii fac numai asta, e un gest de bunatate pura!

•Dupa o ora•

Ma sprijin de zidul inalt din beton, claxoanele enervante inundandu-mi si sacaindu-mi urechile pline de piercing-uri. Derek se lasa sa alunece langa mine, oftand. Calatoria asta ne-a obosit, cat si jocul de v-ati-ascunselea cu politistii. Stiu cat de nebunesc suna, dar dupa ora asta in pustietate incepe sa imi placa compania lui, Clar, orele astea de cutreierat lumea mi-au afectat creierul. 

Dupa cateva minute, mai multe minute, ne ridicam si pasim spre oras. Arunc o privire spre semnul verde, inalt, care, cu litere mari si albe de tipar, imi spune mur: Las Vegas. Am ajuns in oarasul luminilor, orasul unde visele se implinesc. Mdea... visul meu e sa nu mor anul asta, nici urmatorul, nici in urmatorii o mie. 

-Si unde mergem? intreb uitandu-ma dezorientata prin jur, in fata mea o mare de masini si oameni asternandu-se 

-Am cumparat mai de mult o casa nu departe de aici. spune cu gandul probabil la pandicorni care danseaza samba si se vopsesc in culorile curcubeului, ajutati de Printesa Unicubeu 

Am dat usor din cap, lasandu-ma pe mana nebunului de vara'miu. In jumatate de ora, ajungem in fata unei case gigantice. E facuta toata din lemn, vopsita in alb, cu o gradina uriasa, plina de flori multicolore, o piscina uriasa si cred cu multe alte surprize. 

Deschide usa si ma pofteste inauntru. Hmm... ciudat. Probabil vrea sa imi castige increderea, apoi sa ma omoare in somn. Interiorul ma surprinde, fiind totul modern, curat, dar si sofisticat. Nuantele inchise si deschise fac aceasta camera sa arate deosebit, dar si intr-un fel anormal. 

Ma trage de mana pana in fata unei usi negre, groase. O deschise incet, iar in ochi cred ca am stelute: este o incapere turcuaz, cu modele aurite si mobila neagra. Un pat mare, cu lenjerie gri, plin de perne pufoase si plusuri adorabilicios de adorabile. Cred ca voi ramane aici ceva timp... 

Ma trantesc in pat, strandand in brate toate jucariile pufoase din pat care imi ies in cale. Sigur arat ca un copil, dar nu am mai vazut plusuri de cativa ani, am petrecut tot timpul antrenandu-ma, astfel uitand de ce inseamna sa fii copil. Dar de azi imi voi lua timp liber in fiecare zi si ma voi purta ca un copil, ce inca sunt. El chicoteste, scotand de la mine o privire acida. Daca privirile ar omora ar fi mult timp in mormant. Iar cand zic "mult timp" ma refer la 3 minute. 

Iese din camera, spunandu-mi ca o sa gasesc niste haine in dulap. De unde le are nu stiu si nici nu ma intereseaza, vreau sa ma relaxez sub un dus fierbinte si sa imi iau niste haine comode. M-am indreptat spre dulap, luand primele haine pe care le-am gasit: o bluza albastra simpla, niste apntaloni de trening albi si niste converse negre. 

Ma indrept cu pasi grabiti spre baia proprie. Imi dau hainele jos, singurelele lucruri care se mai aud fiind hainele mele fosnins, piercing-urile mele zornaind si dintii mei care se inclesteaza de fiecare data cand imi atind umarul inca ranit. Toti muschii din coprul meu tatuat si cu cateva cicatrici, erau incordati, iar umarul ma durea rau. 

Intru sub dus, iar la contactul cu apa calda ma mai relaxez un pic. Stau in dus circa jumatate de ora, apoi ma incumet sa ies din apa calda. Ma schimb repede, iar parul meu castaniu il prind intr-un coc dezordonat. 

Ies din incaperea spatioasa si ma trantesc in pat. Dau drumul la televizor relaxata, stirile rasunsnd in incaperea gigantica, care e probabil e la fel de mare ca un teren de football. Schimb canalele, insa dau numai de programe plictisitoare si filme neinteresante. Il opresc enervata de toate prostiile care ruleaza pe el si ma dau jos din pat. O sa pun un DVD cu un film, dupa ce gasesc unul pe placul meu. 

Cobor scarile in graba si ma duc spre sertarul transparent prin care pot vedea o mie de DVD-uri stralucind in lumina puternica a becului. Scot cateva discuri si imi plimb privirea printre ele, majoritatea sunt horror. Iau unul la intamplare, iar pe el scrie usor "Cassandra Clare - The Mortal Instruments - City of Bones". Nu am vazut filmul, dar titlul deja imi spune ca va fi interesant. 

Filmul s-a incheiat. A fost ceva actiune, un pic de S.F, nitel horror, putin romance, pe scurt, un film perfect. Scot filmul din CD player si cobor scarile sa il duc inapoi. Il pun repede, iar cand ma intorc se aude un zgomot de lupta de afara. Probabil se da vreun razboi sau ceva in curte. Ma apropii de mica fereastra, iar afara, parca ducand Primul Razboi Intre Doi Oameni Prosti sunt... 

•Va continua•

Hey! O parte din capiol am scris-o la scoala, pentru ca je a fost elev de serviciu, deci mi-a fost mai usor sa-l termin. De ce il postez tocmai acum? Teme! Singura mea scuza sunt temele. In fine, ce mai faceti? V-a placut capitolul? Sper ca da. 

Vreti sa va spun ceva uimitor? Cartea este pe locul 36 in actiune! Iar de dimineata era in 48! Am urcat 4 locuri in cateva ore! E uimitor! Va iubesc si va multumesc! Nu mai am cuvinte! Sunteti magici! 

Vreti sa va mai spun ceva? Stiu cum se va termina cartea! Da' nu spun la nimeni, ramane micul meu secret ascuns care va fi descoperit cand voi publiva epilogul, inca nescris. Ce? Bine, bine, va cred, dar nu va mai holbati asa la ecran! Mersi!

Nu prea mai am ce sa zic, sper sa va placa in continuare cartea! Byeee!