Agent AGS

Capitolul 19

Dintr-o data simt doua maini pe talia mea. Ma intorc si dau de Dylan. Ce ar fi daca as intra si in jocul lui? Un joc nu ma satura niciodata, dar poate ca doua in acelasi timp o vor face. Plus ca nu am nimic de pierdut, sau am? Oare Cade ma minte sau imi spune adevarul? Nu stiu pe cine dintre ei sa ii cred, cine ma iubeste cu adevarat, cine ma minte, pe cine trebuie sa inlatur din viata mea. Totul a devenit asa de incurcat. Mai bine il lasam pe Antonio sa isi duca planul la final, numai am pentru cine sau ce sa traiesc. Viata mea nu are niciun rost, fac numai lucruri ilegale si am numai prieteni falsi din ce spunea Cade. 

Defapt, nu fac asta! In modul asta ma voi lasa incetul cu incetul in plasa infinita a mortii, in care odata ce intri, nu vei mai iesi: te impleticeste in firele ei albe pana te prinde intre ele, apoi te plimba prin toate amintirile tale lasandu-te sa alegi ce vei face. Iar ea va avea grija sa iti arate amintirile cele mai dureroase, sa iti sopteasca fragmente din discutiile tale ca o adiere de vant in urechi, pana nu vei mai suporta si te vei arunca in neantul negru, spre bratele ce in momentul acela ti se pareau calde, dar care in realitate iti vor numai raul. Eu nu voi ajunge acolo, pentru ca voi schimba ceva in viata mea. Voi face o alegere ce imi va pata viitorul cu o pensula si imi va sterge trecutul ca si cum ar fi o pata. 

•Peste un an•    

Peste o ora va incepe ceremonia de absolvire, iar eu cred ca sunt cea mai fericita dintre toti. Am trecut testul final cu cea mai mare nota posibila, ceea ce inseamna ca pot intra la acea facultate. Facultatea de politie din Sydney, locul unde viata mea va prinde sens, locul unde voi uita de tot trecutul negru, unde voi fi departe de Cade si Dylan, unde ma voi bucura de viata, unde voi invata sa traiesc. 

"Departe. Cat mai departe. Oriunde numai aici nu. Trebuie sa scap, sa evadez. Iar oricine se va impotrivi o va intalni, sau reintalni, pe Skyller." 

Cuvintele astea imi erau motivatia, ele m-au facut sa am ambitia aceea, sa creasca in mine o flacara care sa ma trimita la invat si care sa ma tina departe de toate lucrurile ilegale, sau mare parte din ele. Eu si Cade, care s-a angajat la cel mai bun sediu de politie din oras, mergem in fiecare weekend la cursele ilegale de la periferie. La misiuni nu am mai participat si nici nu vreau sa o fac. 

Ma mai uit inca o data in oglinda, pentru a fi sigura ca ating numarul de cincizeci si unu. Imi trag putin jacheta pe umeri si fac acelasi lucru si cu bustiera mea neagra din piele, care se asorteaza perfect cu pantalonii lungi din piele neagra si botinele visinii cu toc si platforma. Parul mi-l leg strans intr-un mot tip coada de cal si imi iau o geanta visinie ca cele pentru telefon, doar ca mult mai mare. 

Intr-o viteza mai mare ca cea a luminii ajung in masina, pornind-o in viteza. Eu la scoala nu sunt gen bad-girl, poate doar cand ma enervez, dar tot imi place sa ies in evidenta prin hainele de piele negre sau orice alte culori inchise, personalitatea mea vulcanica, rece si incapatanta, dar si prin masinile mele de firma, tunate, care niciodata nu prind 450 km/h in mai putin de 1,6 secunde. 

Ajung in parcare, iar toate persoanele isi intorc capetele, in speranta de a da peste oricine altcineva, in afara de mine, talentata si inelgalabilata -am pomenit de modesta?- Watson care le mananca zilele, insa nu vor scapa de mine azi. Poate de maine, cand ma voi muta in Sydney, si nimic nu-mi va sta in cale. Cine ma iubeste atat de mult si nu vrea sa ma paraseasca, sa mearga acolo. 

Intru intr-o fuga in cealalta parte a curtii, in care deja au inceput. Diplome, paralii si plicuri care contin viitorul zburau intr-o parte si in alta. Adolescentii zambeau si plangeau. Era o mare de emotii, in care voi participa si eu din clipa in clipa. Deodata, numele meu se auzi. In urmatoarea secunda ma ridic cat de repede pot si merg in goana spre mica scena din lemn, suspendata la cativa metri de mai mult coloane de metal ce nu depasesc douazeci de centimetri. 

-Heather Watson, una din cele mai bune eleve, astazi ne da ultimul sau salut, urmatoarea ei destinatie fiind Facultatea de Politie, Sydney, Australia! spune ea, dandu-mi diploma, o mica palarie de absolvent ca cele de la facultate si un plic de probabil contine bursa mea 

-Multumesc! murmur eu, coborand scarile lustruite si zambind catorva persoane, mai bine spus specimene care reusesc sa ma suporte 

Ma indrept spre ei si ii imbratisez, spunandu-le ca merg sa imi iau biletul de avion. Si asa voi face. O sa le spun celorlalti despre asta dupa ce imi voi lua biletul sau, mai bine, chiar cand voi ajunge in campus. O sa merg tot astazi sa semnez actul in care spun ca vreau sa parasesc AGS-ul. Alta treaba plictisitoare pe care trebuie tot eu sa o fac.  

•Dupa trei zile•  

Inaintez pe peron, in cautarea panoului in care sunt scrise toate zborurile. Venezuela, Paris, California, Sydney Australia! Este in... zece minute?! Creaturi misele ce sunt, mi-au dat ceasul inapoi ca sa pierd avionul! Ei bine, planul lor nu va merge, deoarece am solutia perfecta. Nu te pune niciodata cu un fost, prezent sau viitor agent, de orice parte ar fi fost el. 

Fug pana la baie. Cum am ajuns ma indrept spre micul gard care separa camera de ventilatie. Dintr-o miscare dau jos acea parte de metal si ma tarasc pe coate. Ma invart pana ajung in locul in care voiam, iar dintr-o miscare fac acelasi lucru, ajungand in celalalt capat al peronului. Ii dau biletul blondei, care ma lasa sa intru. Privesc inca o data ecranul, mai aveam doar doua minute. 

Intru in avion, aruncandu-ma pe scaunul de clasa intai. Imi mut privirea printre capetele si corpurile pasagerilor. Privirea imi cade pe persoanele de langa mine. Le studiez atenta, trasaturile lor sunt neschimbate, insa nu intelegeam un lucru: ce cauta ei aici. 

-Ce cautati aici? ma trezesc spunand intrebarea ce ma macina de cinci minute, iar...  

•Va continua• 

Hey! Ne cam apropiem de finalul cartii. Nu o sa fac volumul doi, singura mea idee pentru el, a devenit unul din viitoarele capitole ale acestei carti. 

Azi am dat un concurs. A fost foarte simplu. Nu spun nimic despre el. Care a fost concursul dat de voi cel mai recemt? Al meu a fost cel de azi. 

Si vreau sa va intreb: cum credeti ca se va termina cartea? De ce o cititi? Ce parere aveti despre ea? 

Cam asta a fost, byeee! Kisses!