A saisprezecea noapte

937 48 2
                                    

           Sunetul unei tavite cu mancare care s-a rasturnat m-a trezit. Era o mica deschizatura in usa prin care mi-a bagat mancarea. Pacat ca nu le-a pasat cum ajungea la mine. S-a rasturnat si tot ce era pe ea a ajuns pe jos. Sper ca nu se asteapta sa mananc asta... Acum voi sta... Totusi, cum ar fi trebuit sa pot manca? Am cuburile astea prinse de maini.... Isi bat joc de mine...

             Peste cateva minute a venit cineva sa-mi tina companie. Era el... Umbra care m-a adus aici.

Cosmarul: Frumoasa ca-ntotdeauna.

Eu: De ce?...

Cosmarul: M-ai visat, nu?

Eu: ...

Cosmarul: Ti-a placut?

Eu: Da, m-ai omorat. (Il priveam cu ura)

Cosmarul: Stiu, si dupa te-am avut.

Eu: Ce vrei de la mine?

Cosmarul: Vino cu mine!

Eu: De ce? Unde sa vin? Ce vrei?!

Cosmarul: Vom pleca de aici.

Eu: Vreau acasa! Da-mi pace... Te rog....

Cosmarul: Daca vii cu mine va fi totul bine.

Eu: Vrei sa mor, nu? (Ma simteam din ce in ce mai rau si tremuram. Muream de foame.)

Cosmaru: Fetita desteapta...

             A disparut. Vrea sa mor. Dar mama mi-a spus ca... Mama mi-a.. Ea.. Nu pot. Nu pot s-o fac. Nu pot sa ma sinucid... Mi-e frica. Stiu cum s-ar simti mama. Nu o pot face...


Coşmarul...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum