A optsprezecea noapte

1K 46 6
                                    

Un om m-a luat din camera in care am fost mutata dupa toata treaba de ieri seara... Nu s-a mai apropiat pana acum cineva de mine. Acel om a deschis usa si mi-a spus sa vin dupa el, dar la o distanta de 4 metri. Minunat. Acum nici nu mai pot fi atinsa. L-am urmat pe un hol lung si am intrat pe usa din capatul sau. Inauntru era o masa si trei scaune. Pe unul dintre ele statea un politist si pe masa erau hartii. Multe hartii. M-am asezat si langa mine s-a pus barbatul care m-a adus aici.

Politistul: Buna ,Emily.

Eu: ...

Politistul: Te afli aici pentru a ne spune cate ceva despre ce s-a intamplat noaptea trecuta.

Eu: ... Ce?

Politistul: Haide sa ne amintim ce s-a intamplat. (Imi pune in fata un monitor.) Vom urmari inregistrarea de ieri care a fost filmata cu camerele de supravegrehe. (Incepe inregistrarea.) Aici te putem vedea pe tine incercand sa-ti scoti manusile.

Eu: *dat din cap afirmativ*

Politistul: Acum, un barbat ti-a spus sa te opresti, iar tu ai inceput sa vorbesti cu el. I-ai spus ca-ti este foame.

Eu: *afirmativ*

Politistul: Acum, hai sa trecem peste conversatia dintre tine si acel barbat. Uite aici! A intrat asistenta. Acum incepi sa vorbesti cu ea si razi.

Eu: *afirmativ*

Politistul: Si acum tipi. Ii spui sa plece. Ea nu a plecat. Apoi ai stigat: ,,Stai! N-o rani! Las-o in pace!"

Eu: ...

Politistul: Acum oprim filmarea. Emily, fii atenta la mine. Cine sa n-o raneasca?

Eu: ...

Politistul: Atunci, hai s-o luam diferit. Cate persoane erau in camera?

Eu: Trei...

Politistul: Cine mai exact?

Eu: Eu..

Politistul: Asa, continua.

Eu: (De ce vrei sa stii?) Asistenta...

Politistul: Si cine mai era pe langa voi doua?

Eu: Era... (Lasama-n pace!) Il cheama...

Politistul: Da... Continua.

Eu: El... (Prezenta! La dracu! E aici! Nu mai pot sa fac nimic.) Va rog, parasiti incaperea.

Politistul: De ce?

Eu: E aici! Afara! Toti! Acum! Fugiti daca vreti sa traiti!

Politistul: Evacuati zona! Rapid!

             A apasat butonul de incendiu si toti din cladire s-au panicat. Au iesit cat de repede au putut. Umbra s-a strecurat printre ei si a venit spre mine.

Cosmarul: Ai scapat acum... (Se indreapta spre iesire.)

Eu: De ce vrei sa le faci asta?intreb eu speriata.

Cosmarul: (Isi intoarce capul spre mine.. la 180 de grade.) Printeso, nu trebuie sa stii tu asta.

Eu: Trebuie s-o stiu! Acum!

Cosmarul: (Isi continua drumul.)

Eu: (Arunc cu un pahar plin cu creione prin el si se intoarce inapoi.)

Cosmarul: (Ajunge in fata mea.) Tu chiar nu te astamperi, nu?

Eu: (Tonul lui il facea sa para nervos.) Zi-mi...

Cosmarul: (Ma apuca de gat si ma ridica.) Tu daca nu taci iti cos gura! Crede-ma, sunt in stare! (Imi da drumul si iese din incapere.)

Eu: (Stateam pe jos si incercam sa nu plang.) Voi muri...


Coşmarul...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum