Wonderful Life | myg

11

EM: Cum de îți veni să te urci tu acolo ca Spiderman ca să repari aerul condiționat?, spun privindu-l pe roșcatul ce îmi evita privirea.

JM: Dacă era stricat și eu muream de cald ?! Trebuia să fac ceva !, spuse el făcându-l pe V să îi aprobe prin mișcarea capului argumentul său .

EM: Si tu de ce ești de acord ?, întreb uitându-mă la V .

V : Păi e barbat , îl putea repara !, spuse el ridicând din umeri.

EM: Dar o soluție mai bună precum , chematul unui specialist , nu ți-a trecut prin cap ?

JM: Ba da , mi-a trecut si asta ...

EM: Păi şi atunci ?, spun fiind atât de pierdută în nenumărate gânduri și griji că ar fi putut pății ceva.

Era și normal să îmi fac griji , nu ? Adică statea atârnat de aerul condiționat, în timp ce ține o şurubelniță, la etajul doi. Până jos nu ar fi putut decât învăța să zboare , și daca nu i-ar fi reușit , s-ar fi ales cu costițe rupte .

JM: Emm?, strigă el pocnind din degete trezindu-mă din transă.

EM: Huh?, murmur privindu-i pe baietii ce ma priveau confuzi.

Jimin își închise ochii , apoi colturile gurii sale se curbasera usor într-un zambet.

JM: Îmi pare rău Emm !, spuse devenind serios. Trebuia să mă gândesc de doua ori. Nu m-am ranit , mă poți ierta ?, întreaba el împreunându-şi mâinile.

EM: Fie cum vrei tu , am spus lăsându-l sa scape de data asta.

Jimin își întoarce privirea spre Taehyung, se privesc zâmbind , apoi se ridică amândoi în picioare uitandu-se la mine.

JM&V: Ceilalti nu trebuie să afle !, au strigat amandoi în cor , luându-mă prin surprindere.

Uneori baietii ăstia mă fac să cred că ei împart acelasi creier. M-am uitat când la unul când la altul, apoi am aprobat prin o ușoră mișcare a capului. Până la urma nu fusese cine stie ce, nu pățise nimic , deci ceilalti nu aveau de ce să afle.

V: Nu știu despre voi , dar eu cu siguranță mor de plictiseală !, spuse Taehyung privind posomorât podeau.

EM: Eu am de gând să merg să îmi repet dansul, poate creez unul nou, spun privind pierduta. Unul nou...

Repet a doua oară gândindu-mă că poate Jimin se plictisește și el si ar vrea să mă ajute. O colaborare nu ar strica , nu?

EM: Jimin , îl strig făcându-l să tresară când îşi aude numele .

JM: Mhm?, murmura dandu-mi seama că așteaptă să știe de ce a fost strigat.

EM: Poate suna ciudat , am spus făcând o mică pauza dorind să îi văd reacția , dar ai vrea să facem o coregrafie împreuna ?

Jimin stă puțin pe ganduri, dupa care pot vedea un zambet mare pe fața sa .

JM: Nu văd ce suna ciudat în asta ! Mi-ar plăcea să fac asta!, spuse entuziasmat.

V: Si eu ce fac ?, strigă V trantindu-l pe fotoliu , din calea sa pe Jimin.

EM: Nu stiu , faci ce vrei! , i-am spus ridicandu-mă trantindu-l pe V deasupra lui Jimin.

JM: Esti greu !, striga acesta dandu-l pe V jos din poala sa , direct pe podea.

V ii arunca o privire urâtă lui Jimin , apoi mă priveste zâmbind.

V: Merg cu voi !, spuse , apoi ne-o lua înainte .

Am ridicat din umeri atunci cand Jimin mă întreba din priviri "Ce facem cu el?" , am facut câțiva pasi spre măsuța , de unde am luat telefonul și cheie mașinii mele.