JM: Emm ești ok?
EM : Mm.. sunt bine . De ce ?, am întrebat întorcându-mi privirea spre el.
JM: Nu știu , doar ca de când te-ai întors de la discuția cu Suga te porti puțin ciudat . S-a petrecut ceva ? Ți-a spus ceva ?
EM: Nu , nu nu s-a petrecut nimic ,doar am discutat.
JM: Totuși nu arăți bine !, a spus el punându-şi mâna pe fruntea mea . Nu ai febra!
EM: O sa merg acasă acum ...sunt extenuata !, am spus oprindu-mă în loc .
JM: Vino cu noi ! Te vom duce acasă !, a spus el făcându-mi semn să îl urmez.
EM: Am mașina în parcare , voi merge singura acasă .
JM: Vei putea conduce ? Sa te duc eu ?
EM: Sunt ok , Jimin! Nu-i nevoie !, am spus strângându-mi breteaua genții .
Chiar mă simțeam rau . Picioarele îmi tremurau , iar vederea mea era încețoșată.
JM: Drum bun !, mi-a spus acesta , apoi a alergat spre dubita trupei.
Am zâmbit pana când dubita lor s-a depărtat , apoi m-am pus pe vine . Picioarele nu mă mai țineau , iar lumea din jurul meu se învârtea. Mi-am pus mâinile pe față încercând sa îmi atenuez durerea.
S: Ce faci aici ? , am auzit o voce în spatele meu .
Mi-am ridicat privirea , încercând sa deduc persoana ce stătea acum în fata mea , însă totul era atat de neclar , foarte neclar. În următoarea secunda ochii mei s-au închis forțat ,simtind apoi o ușoară durere ca și cum m-as fi prăbușit la pământ .
Bip-bip-bip
Sunetul ăsta devine din ce în ce mai enervant . Alarma telefonului meu nu este , dar orice ar fi este foarte enervant și nu mă lasă să dorm .
Am încercat sa ignor sunetul , însă este din ce în ce mai insuportabil , așa ca îmi deschid ochii pentru a afla sursa sunetului .
Mă aflam intr-o camera alba , foarte alba ,atat de alba ca mă dureau ochii.M-am ridicat ușor , realizând ca lângă mine se afla cineva dormind. Cum putea dormii cu acel sunet ? Mi-am întins mana atingându-i părul care se asemăna cu vata de zahar , roz .EM: De ce ești tu aici ? ,atat am întrebat, realizând ca prin atingerea mea l-am trezit .
M-a privit puțin nesigur ,după ce si-a frecat ochii a zâmbit .
S: Când ti-am zis ca ești o prostuță , nu m-ai crezut ? , a spus el ciufulindu-mi părul .
EM : Iaa! Nu îmi atinge părul !, am spus dându-i mâna la o parte . De ce sunt aici ?
S: Ai leșinat aseară , așa ca te-am adus aici !, a spus el ridicându-se în picioare .
EM : Unde pleci ?,am întrebat puțin revoltată.
S: Sa chem doctorul . Mâine nu ai debutul ? Nu cred ca vrei sa debutezi pe patul de spital .
EM : Așa e , debutul !, am spus lovindu-mă cu palma peste frunte . Grăbește-te! , i-am spus lui Suga .
*
EM: Mulțumesc! , am spus puțin jenata .
S: Nu mai leșina în fata mea vreodată !, a spus el aranjandu-şi ochelari de soare mai bine la ochi .
EM: Nu e ca și cum am făcut-o cu intenție !, am spus oprindu-mă pe loc .
S: Continua să mergi , ne vor observa !, a spus el trăgându-mă de mână .
EM: Off, frate ! Unde mi-ai parcat mașina de nu mai ajungem ?!, am întrebat uitandu-mă la mașinile din parcare .
![](https://img.wattpad.com/cover/66005183-288-k667206.jpg)
CITEȘTI
Wonderful Life | myg
Fanfiction❝Ura devine iubire, iubirea devine sacrificiu ❝ Totul începe când Emm Yun primește vestea ca va debuta, reușind sa ii cunoască în persoană pe sunbaenimii săi. Suga este distant fata de Emm , dar de cateori drumurile lor se intersectează , nu se pot...