Doar prieteni | FINALIZATĂ |

15.

" Între ciocan și nicovală "

Respirația mea devenise greoaie încetul cu încetul din cauza prezenței masculine aflate la ușa mea și inima îmi bate atât de tare în piept, încât îmi e teamă să nu iasă afară. Privirea lui Dylan nu mă ajută absolut deloc în momentul de față, pentru că este evident faptul că neliniștea din interiorul meu a prins formă și la suprafață.

- Ce-i cu tine, blondo? Întreabă zâmbăreț, încercând, cel mai probabil, să destindă atmosfera tensionată care s-a creat în jurul nostru. Încearcă să intre în casă, dar mâna mea stângă îl oprește automat.

- Nu poți să intri... Mormăi cu privirea în jos. De ce am impresia că dacă m-aș uita la prietenul meu aș începe să plâng în câteva secunde?

Mă simt vinovată pentru ce am făcut. Nu trebuia să îl exclud pe Dylan din planurile noastre doar pentru că a întârziat puțin. Puteam foarte bine să îl aștept sau să urc sus, la mine în cameră. În loc, eu ce naiba am făcut? Invit alt băiat acasă. Știu cât de urât reacționează Dylan când îmi schimb planurile din cauza altcuiva și acum sigur nu o să îi pice bine vestea că Will este în drum spre mine.

- Așteptai pe altcineva, sau? Întreabă devenind brusc serios. Încerc să îmi găsesc cuvintele, dar am rămas fără. Pur și simplu mă simt rușinată să îi spun despre întâlnirea mea cu Will.

O a treia persoană își face apariția printre noi și simt cum cerul îmi pică în cap când îl văd pe William. Este extrem de zâmbăreț și se deplasează cam greu, din punctul meu de vedere. Trage un fum dintr-o țigară pe care o are în mână dreapta, apoi o aruncă și o stinge cu talpa adidasului său. De când naiba fumează Will?

- Ăsta ce caută aici? Dylan mă întreabă strâmbându-se la vederea lui Will la ușa mea.

- Ai vreo problemă, prietene? Îi răspunde băiatul cu o altă întrebare și râde ușor la final.

William îl dă pe Dylan la o parte din dreptul ușii având cale liberă spre mine și casa mea. Rânjește la vederea ochilor mei panicați care nu încetează să îi privească pe cei doi băieți. Când pe Will, când pe Dylan. Palma lui Will se lipește de șoldul meu acoperit de un tricou și fără să mai am timp să reacționez, buzele lui se lipesc într-un sărut de ale mele. Gustul alcoolului îmi invadează gura când limba lui se contopește cu a mea și încerc să îl împing de pe mine, dar nu reușesc.

- Ia-ți dracului labele alea jegoase de pe ea! Furia din vocea lui Dylan îmi transmite un fior pe șira spinării și corpul lui William este îndepărtat de lângă mine în mai puțin de câteva clipe, urmând să fie aruncat pe aleea din fața casei mele.

- Dispari de aici până nu îți sparg fața! Mârâie Dylan și intră în casă.

Will mă privește preț de câteva secunde așteptând și din partea mea un răspuns, deși Dylan a fost destul de clar. Îl privesc fără nicio expresie fiind mult prea șocată de ceea ce tocmai a făcut.

- Ar fi mai bine să pleci, Will. Spun destul de serioasă luându-l prin surprindere pe băiatul din fața mea.

- Glumești cumva? Stau după tine de atât de mult timp și tu îl alegi pe...

- Te rog să îți ții părerile pentru tine. Îl întrerup scurt.

- Duceți-vă dracului amândoi!

Ne urează și pleacă grăbit din fața casei mele înjurând verzi și uscate despre cum eu și Dylan suntem mai mult decât prieteni și păcălim pe toată lumea.

Înghit în sec și clipesc des încercând să asimilez tot ce s-a întâmplat adineaori. Nu pot să cred că William chiar a îndrăznit să mă sărute fără voia mea. Dacă Dylan nu ar fi venit ce s-ar fi întâmplat? Ar fi abuzat de slăbiciunea mea? Acest gând îmi face pielea de găină și stomacul să mi se strângă de teamă.

- Ce film ai ales? Vocea lui Dylan mă trage din gândurile mele negre și privirea lui se intersectează cu a mea.

Acum e pe canapea, dar mușchii lui sunt încă încordați și e la fel de serios. Dacă el nu ar ieși cu prințesa Caila nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat. Și acum se comportă de parcă nemernicul ăla de Will nu m-ar fi sărutat în urmă cu cinci minute.

- Poftim?! Exclam nervoasă.

Cum dracului poate să se comporte de parcă abia a ajuns și Will nu ar fi apărut niciodată aici? Încep să nu îmi mai recunosc prietenul...

A/N: hei! Hei! Hei!💕
Ce părere aveți despre tot ce s-a întâmplat în acest capitol? Credeți că Dylan chiar s-a schimbat sau i se pare Amandei? Dar sărutul lui Will? Știu că asta a fost imprevizibil. De aceea vă aștept comentariile în legătură cu ce s-a întâmplat. Va transmit mulți pupici cu sclipici și multe îmbrățișări călduroase până data viitoare! 💕