12.

10.4K 913 135
                                    


" Un jurământ "



Dylan se ridică brusc din pat simțindu-mi prezența. Aprinde lampa de pe noptieră, respirând ușurat când mă vede, dar este și extrem de confuz în același timp. Spatele mi se lipește de ușă și mă las de-a lungul ei până când ajung pe podea. Suspine îmi ies printre buzele uscate fiind acompaniate de lacrimile mele amare. Mi s-a întipărit în minte acea imagine cu Dylan fără viață, cu el în brațele mele și cu sângele lui pe pielea mea. Știu că a fost doar un vis, dar nu mă pot calma, atât de speriată sunt.

- La naiba! Amanda ești bine? Ce s-a întâmplat? Aud vocea lui Dylan și îi simt palmele pe brațele mele subțiri. Capul mi se așază pe pieptul lui și mă ghemuiesc precum un copil mic în îmbrățișarea sa uriașă. Buzele lui Dylan se lipesc de creștetul capului meu și începe să îmi mângâie spatele acoperit doar de un amărât de tricou, mai multe suspine părăsindu-mi gura.

- Amanda, spune-mi ce ți s-a întâmplat! Îmi fac griji. Șoptește în urechea mea strânsoarea din jurul meu lărgindu-se ușor. Mâna îi cade sub bărbia mea și mă obligă să-l privesc în ochi printre lacrimi. Dylan îmi zâmbește încurajator sărutându-mi apoi fruntea transpirată.

- E-eu... Mă bâlbâi incontrolabil înfășurându-mi brațele în jurul gâtului său cu o forță de care nu credeam că dispun. Am visat urât... Mormăi cu capul în scobitura gâtului său, rezumându-mă la atât. Nu vreau să îi spun toată povestea pentru că aș începe să plâng zdravăn din nou.

- Îmi pare rău că am dat buzna! Voiam să mă asigur că ești...

- Șhh, gata! Sunt bine, Amanda! Nu ai de ce să îți faci griji! Spune liniștitor continuând să îmi mângâie părul și spatele cu mișcări blânde și lente.

Nu pot să cred că am fost atât de idioată încât să îl ignor. Ar trebui ca oamenii să ierte mai des pentru că niciodată nu se știe când un om iubit de noi poate să plece; am rămâne cu amintirea că l-am fi putut ierta și, totuși, nu am făcut-o.

- Îmi pare așa rău că te-am ignor-

- Și mie îmi pare rău! Mă întrerupse privindu-mă în ochi. Degetele lui mari îmi șterg lacrimile de pe obraji și ne ridicăm împreună de jos. Vrei să dormi cu mine? Întreabă zâmbăreț. Aprob ușor din cap și ne așezăm amândoi în patul lui confortabil și călduros.

Am fost atât de distrasă încât nici nu am observat că Dylan nu e îmbrăcat complet. Poartă doar o pereche de pantaloni largi de trening negri, părul lui este răvășit și ochii îi sunt înconjurați de câteva cearcăne. Chiar și așa, nu mă deranjează! Eu și Dylan nu ne-am ferit niciodată unul de cealalt. Mă simt confortabil lângă el orice ar fi, chiar dacă aș avea pe mine doar un sac, chiar dacă aș fi chială.

- Copil prostuț, știi că nu aș renunța la tine niciodată. Nu contează dacă nu ne-am mai văzut sau vorbit de zece ani, eu o să fiu mereu aici, gata să te ridic când nu mai poți. Îți promit. Spune deodată sărutându-mi fruntea, un mic fior străbătându-mi tot corpul până în vârful degetelor de la picioare.

- Îți promit și eu! Nu am vrut să te ignor, doar că... La naiba! Nu știu, pur și simplu, am făcut-o! Mormăi fiindu-mi rușine de faptele mele.

- Tu și Will v-ați apropiat. Spune rotindu-și ușor ochii. Sunteți...

- Ew! Nu! Nici să nu te gândești la asta! Îl întrerup lovindu-l cu pumnul în umăr. Râde fericit, apoi închide lampa și se așază mai bine în pat.

Inima încă îmi bate puternic în piept, dar sunt mult mai liniștită decât atunci când m-am trezit. Nu o să renunț la Dylan în viața mea! Și ăsta e un jurământ.

- O să te iau în brațe. Mă anunță chiar înainte să își înfășoare brațele mari în jurul meu. Zâmbesc involuntar și îmi așez palma micuță peste a lui fiind învăluită complet de parfumul său, apoi cad într-un somn adânc.


A/N: pentru cei confuzi...
Această carte a mai fost publicată. Acțiunea nu s-a schimbat, dar cum nu eram mulțumită de felul în care am scris m-am gândit să reiau fiecare capitol în parte. Sper ca este clar acum! :>

O să fiu foarte activa săptămânile astea pentru că școala altfel și vacanța de primăvară. :))) Nu uitați să comentați și să votați fiecare capitol! Mulți pupici cu sclipici și multe îmbrățișări!

Doar prieteni | FINALIZATĂ |Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum