Capitolul 6- Mi-a luat foc sandwich-ul.

1.4K 177 19
                                    

Am facut antrenamente cu Erik pana am cazut din picioare. Dupa ce am tras in jur de 40 de minute ne-am dus intr-o sala unde eram numai noi. Erik ma luase pe mine singur pentru a lupta cu el si pentru a ii arata ce stiu. Adevarul e ca am fost atat de rusinat incat am spus ca nu stiu nimic. Am inceput cu o incalzire pe care am facut-o impreuna, Kyle razand de mobilitatea mea. Dupa incalzire deja simteam ca aveam sa mi-o iau urat dar nu aveam ce face.

Cat timp ceilalti luptau corp la corp, si pot spune ca a fost impresionant, exact ca si luptele din filme doar ca pe bune, se loveau si se aparau foarte repede, Erik mi-a facut semn sa vin catre el si l-am atacat, banuiesc ca se poate numii atac daca te arunci asupra cuiva fara cunostinte in acest domeniul . In urmatoarea clipa am si fost trantit la pamant si am simtit ca aveam sa imi scuip plamanii.

Oare daca chiar mi-as scuipa plamanii as mai reinvia?

-Ridica-te, mi-a spus ferm iar in secunda doi m-am ridicat.

Dupa cam jumatate de ora in care imi aratase cum trebuie sa imi tin pumnii si sa ma apar am inceput sa ma plang ca il aveam pe el ca rival.

-Rosie vino aici, a zis Erik iar aceasta s-a conformat.

Si-a pus mainile in solduri uitandu-se la mine. Eu eram ud de transpiratie, ea arata de parca ar putea continua pentru totdeauna.

-Vei fi rivala lui Eliot, a dat din mana Erik si s-a retras.

Cat timp Erik s-a intors catre Nero si Kyle care duceau o lupta pe viata si pe moarte, Rosie mi-a zambit strengareste. Un fior mi-a trecut pe spinare. Nu avea cum sa doara mai rau ca loviturile lui Erik.

Nu?

Nu ma inselasem in viata mea atat de tare. Dupa ce Erik a dat startul a sarit pe mine ca o tigroaica. M-am lasat intr-o parte aruncandu-ma pe jos ca sa ma feresc de atacului ei. A venit catre mine si a vrut sa ma imobilizeze dar m-am rostogolit si apoi m-am ridicat. Nu am avut asa adrenalina in viata mea. Chiar simteam ca avea sa ma raneasca. Si rau.

A alergat dar cumva am reusit sa ma dau din calea ei. Cum naiba, nu stiu, dar se proptise cu piciorul in perete si facuse un nenorocit de salt catre mine. Imi sarise atat de tare inima din piept ca atunci cand am vrut sa fug m-am impiedicat de proprile picioare si am cazut.

-Castig daca se bate singur? intreaba ea catre Erik care are palma pe frunte, neimpresionat de alergaturile mele.

Dupa antrenamentele in care m-am facut de ras, am mers direct in camere. Orele se terminasera. Voiam sa dorm sau sa ma relaxez dar Rosie avea altceva in minte. M-a tras pana in camera comuna unde spre surprinderea mea a vrut sa ma invete mai multe despre lupta. A explicat faptul ca ea este una dintre cele mai vechi rezidente si ca stie foarte bine lupta corp la corp dar Nero a intrecut-o la trasul cu arma. Am fost de acord sa ma antrenez cu ea cat timp baietii erau la sala de jocuri (as fi preferat sa fiu si eu acolo). Pana la masa de seara ne-am antrenat in camera de zi si am fost frant. Am fost trantit de canapea, pereti, usa lui Nero (pe care o indoisem putin, speram ca nu observa) si de masa. Cand a zis ca am terminat antrenametele a fost u miracol. Un miracol mai mare ca reinvierea mea.

Trebuia sa mergem la masa.Aparent doar masa de dimineata era de-a dreptul obligatorie.

Am mancat impreuna cu Kyle,Rosie si Nero niste paine cu ou. Au sters-o repede iar eu am ramas sa imi gasesc camera. Nenoricitii.

Dupa un timp in care am cutreierat pe holuri incercand sa imi amintesc pe unde trebuia sa o iau am gasit camera din intamplare. Cum am intrat in camera mea personala m-am aruncat pe pat cu durere de maini si picioare. Macar voi avea in viitor un corp de invidiat, daca ma tin de programul lor.

H.E.R.O.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum