Capitolul 50

214 21 9
                                    

Nu putea sa planga, ar fi fost prea prostesc intr-o asemenea situatie, iar mintea nu o putea ajuta, caci panica isi facuse stapanire in toata fiinta ei.

De ce mie? De ce sunt urata atat de mult? Oh, oare cat timp mai am pana imi voi gasi sfarsitul?...

-Trezete-te ! striga o voce groasa de barbat, care se afla la numai putin de un metru de ea.

Speriata de situatie, fata deschise imediat ochii rosii si privi abatuta in fata sa. Era o silueta cunoscuta, probabil a barbatului de mai devreme.

El statea atat de drept, cu mainile incrucisate la piept si asteptand ca tanara sa se trezeasca din amorteala puternica in care se afla.

-Stapanul a ordonat sa fiti adusa in biroul sau, asa ca ar fi bine sa mergem ! nu astepta un raspuns din partea ei, ci o smuci de brat, obligand-o sa-si miste picioarele.

-Nu vreau, voi ramane aici ! zise ea promt, opunandu-se cat de tare putu la miscarea brutala a necunoscutului.

-Domnisoara, nu stiu cum sa va explic, dar daca nu respecati ordinele, voi fi nevoit sa va omor inainte sa dati ochii cu stapanul meu. Ati inteles? Asa ca nu va mai zbateti, oricum nu veti putea rezolva nimic cu asta !

Tipa la ea cu o voce atat de infricosatoare, incat fetei ii revenira din nou acei fiori puternici care nu o mai slabeau nicidecum.

Inca era asezata pe scaun, insa tot legata.

-Ah, am uitat funiile. Probabil ca nu mai poti indura atata suferinta, nu-i asa? ranji malefic in timp ce isi scoase pumnaul ascuns in centura de la brau.

Putina lumina a diminetii reusi sa patrunda usor prin geamul spart si acoperit cu panza de sac. Ii putea distinge cateva trasaturi ale fetei, precum si modul in care era imbracat. Semana cu cineva parca, dar mintea nu o putea ajuta in niciun fel, asa ca se lasa pagubasa. Oricum nu ar fi putut face nimic.

-Acum ca am terminat, va rog sa terminati cu prostiile acestea si sa ma urmati !

-Niciodata ! Daca va fi nevoie, voi ramane aici pana imi voi da duhul, dar nu accept sa fiu tratata precum un animal de tine si oamenii de aici ! Sunteti niste parveniti care nu doresc altceva decat sa-i chinuie pe cei mai saraci decat ei, nu va doriti decat sa obtineti bani fara a va mai gandi la toate consecintele. Va este atat de usor sa comiteti crime, ati zis-o chiar dumneavostra ! Nu va ganditi nici macar o secunda cat rau puteti face in jur, nu va dati seama cata suferinta aduceti oamenilor si cate lacrimi le puneti pe obraz amaratilor care nu au cu ce va plati datoria ! Ar trebui sa va fie rusine pentru tot ce produceti in urma !

-Domnisoara, masurati-va cuvintele, ca de nu...

-Ca de nu ce? Ma veti omori? Da, sunt cat se poate de sigura ca la asta va ganditi.

-Da, va omor chiar acum. Priviti cu atentie acest cutit ! Lama lui poate aduce moartea chiar intr-o secunda, printr-o singura miscare fina a mainii mele ! se rasti la ea, si cu o miscare la fel de grosolana precum precedenta, ii lua unul dintre brate si o obliga sa se ridice.

Era inofensiva in fata lui, caci puterea lui in comparatie cu a ei era cat se poate de mare.

Rochia murdara ii atarna pana la glezne, iar talpile ii era goale. Imediat simti cum picioarele nu pot respecta ordinele, fiindca erau parca intepenite in podeaua de lemn.

-Nu vreau sa vin nicaieri alaturi de tine !

-Ba vrei, si o vei face daca doresti ca treaba sa fie buna.

Parfum de trandafiri-editareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum