Parfum de trandafiri-editare

Capitolul 3

Avea putin timp liber pana a doua zi de dimineata, asa ca prima destinatie era bucataria, unde cel mai probabil, ar fi putut sa o gaseasca pe Mary, tanara care o intampinase dis de dimineata.

Facu un mic ocol, doar pentru ca observase ceva mic si pufos care o astepta sa se joace, si fara sa stea pe ganduri, ridica animalutul si il stranse puternic in brate. Ii oferea atat de multa afectiune, incat micutul incepu sa dea din codita si sa latre, lasandu-si capul pe unul dintre bratele ei pregatite sa ii ofere caldura. Era atat de incantat ca ea revenise si se linisti, lasand-o sa ii mangaie blanita.

-Gata, frumuselule. Trebuie sa plec, dar ne vom revedea maine. Esti o dulceata! spuse ea si il lasa cu grija pe una dintre pernele aflate acolo. 

Ajunsa in bucatarie, dadu cu ochii de fata pe care o cauta si o retinu. 

-Mary, imi poti spune cand ai putin timp? As dori sa ma ajuti cu o micuta problema. 

-Sigur, draga mea. Acum sunt mai libera si te pot sustine. 

-As dori sa imi arati camera unde voi sta pe aceasta perioada, intrucat stapanii mi-au oferit un loc de munca in aceasta casa. 

Fata aflata la o distanta foarte mica ea incepu sa tipe de bucurie si sa o imbratiseze puternic.

-Stiam eu ca se va intampla ceva bun, de dimineata am banuit ca totul va decurge in acest mod, si nu pot sa-ti spun decat ca ma bucura enorm faptul ca vei face parte din acest loc alaturi de noi. Bun venit la Thisbury! Haide sa iti arat viitoarea la camera. Urmeaza-ma.

-Sunt putin emotionata, insa sper ca ma voi descurca asa cum trebuie. Pana acum nu am mai lucrat decat intr-o piata ca vanzatoare de legume, insa dupa un timp au fost unele probleme si nu am mai putut continua. Persoana de la care se aproviziona proprietarul tarabei a avut un coflict cu acesta, iar el a hotarat sa nu mai cumpere nimic si sa inchida aceasta mica afecere, reusind astfel de ma concedieze. De atunci, mi-a fost dificil sa imi gasesc altceva stabil, am lucrat doar cu ziua pe unde apucam, la cate o doamna care avea nevoie de ceva, insa nu era un loc de munca sa imi poata oferi o anumita siguranta. 

-Oh, inteleg atat de bine prin ce ai trecut, desi eu am avut o situatie putin mai buna decat tine, dar tot pot sa simt durerea cu care imi povestesti. Ma bucura mult ca ai incredere in mine, asta ma face sa par o persoana buna in fata oamenilor, nu este asa?

-Desigur, mie imi pari o persoana de incredere si cu un suflet mare, chiar daca te cunosc de putin timp. Ai ceva care ma face sa spun asta, un mod de a vorbi, o privire calda...

-Daca mai continui cred ca voi rosi de la atatea complimente. Ii zambi frumos si o conduse spre alt hol unde se aflau camerele destinate servitorilor.  Deschise cu o cheie lunga o usa aflata nu foarte departe de capat, si o lasa pe ea sa intre prima. 

-Aceasta este mica ta incapere in care sper sa iti petreci foarte mult timp de acum inainte. Sa fie intr-un ceas bun, draga mea Tara! 

-Iti multumesc, Mary! Si eu sper ca totul sa decurga asa cum ma astept.

-Pe pat ti-am lasat cateva haine care au ramas de la o alta slujnica ce a parasit conacul acum cateva luni... Facu o pauza gandindu-se daca sa mai continue sau nu.

-De ce te-ai oprit ? intreba mirata si se aseza in dreptul ei asteptand un raspuns.

-Ei , bine, fata aceea ramase gravida cu unul dintre barbatii de aici si a fost nevoita sa plece. Stapanii nu admit asa ceva in casa lor, deci tanara nu a mai putut sa stea si a parasit acest loc. 

-Oh, imi pare foarte rau pentru ea...

-Sa nu-ti para, era o femeie care cu greu se abtinea sa nu faca ochi dulci barbatilor, mereu am vazut-o cand in loc sa munceasca, ea se ducea pe la cei care lucreaza in gradina sau la grajduri, incercand sa gaseasca diverse subiecte de conversatie. Cred ca si-a meritat soarta. Mary parea abatuta cand povestea, iar Tara observa si acest aspect care o deruta putin.