Capitolul 29

792 129 75
                                    

Yoongi [p r e s e n t i m e n t]

-Munca e munca și prietenia e prietenie. În calitate de sef nu îți pot permite sa continui sa lipsești. Dacă luni nu îți faci apariția ești concediat.

-Am înțeles, murmur eu cu jumătate de gura fiindcă Seokjin era greu de prostit.

Am ieșit din biroul sau fără sa îl salut chiar dacă el mi-a spus sa am o zi buna. Nu îmi convenea deloc situația, săptămâna viitoare Jimin avea liber și asta e chiar foarte rar, iar eu trebuia sa plec într-o călătorie cu Jungkook și Seokjin. Nu știu in ce locuri vrea Jin sa facem poze pentru noua colecție de moda.

Viața era total nedreaptă în acest moment, cine știe peste câte luni va avea Jimin din nou liber atât de mult? Ca sa nu zic ca am un presentment rău, nu știu simt ca nu e în apele sale și ca nu ar trebui sa îl las singur.

Am oftat zgomotos și am plecat în parcare unde Jungkook ma aștepta în fata noi sale mașini. Copilul asta și-a luat masina, dar încă nu m-a plătit pentru timpul meu acordat în ziua aceea în care l-am ajutat cu castingul.

Jungkook sare la gatul meu și ma ia în brate entuziasmat, îl mângâi ușor pe spate lucru ce îl surprinde de obicei il îndepărtez de mine, presupun ca sunt într-o dispoziție bună de când Min Holly face parte din familia mea.

-Bună și ție, zic eu încercând sa par răutăcios deși nu cred ca am reușit de data asta.

-Bună, îmi răspunde acesta puțin cam pierdut și se urca în mașină făcându-mi semn sa fac la fel.

Întru și eu în mașină, dar în spate pentru ca nu aveam chef de conversație și acesta ma duce acasă ca de obicei. Ajuns în fata blocului unde locuiam am coborât din mașină și înainte sa plec, m-am decis sa îl salut ca să nu îmi spună din nou ca sunt nesimțit.

-Hyung, mă întrebam....

-Când îmi dai banii? Da și eu.

-Nu. Taehyung e într-un turneu și ma simt cam singur, crezi ca pot sa stau cu tine și Hoseok astăzi?

Dacă nu ar fi făcut fata aia de bebeluș în nevoie probabil l-aș fi hărțuit pana mi-ar fi dat banii datorați, dar îmi era mila de el asa ca i-am zâmbit și i-am zis ca poate veni dacă dorește.

Jungkook mi-a zâmbit înapoi destul de entuziasmat și a ieșit din mașină urmadu-mă pana la mine în apartament.

Jimin era deja aici și se juca cu Min Holly și Hoseok, imediat ce am întrat înăuntru câinele i-a părăsit pe cei doi și venit la picioarele mele. Am început sa zâmbesc fără un motiv anume, pur și simplu animalutul ma făcea sa ma simt fericit. Am coborât la același nivel cu acesta și l-am luat în brate începând să îl mângâi, abia după realizasem ca  cei trei băieți ma priveau. Kookie părea mai mult șocat in timp ce Jimin și Hoseok aveau un zâmbet similar ceea ce e destul de ciudat.

Cel mai mic dintre noi a plecat la bucătărie, probabil ii era foame asa ca s-a dus sa mănânce, deși era într-o situație mult mai buna decât a mea tot zgârcit rămăsese.

-Pana la urma ai vorbit cu Jin?

-Da si nu a vrut sa îmi dea liber,  ba chiar m-a amenințat ca ma va concedia.

Roz si negru | yoonmin [BTS] Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum