Roz si negru | yoonmin [BTS]

Capitolul 31

Yoongi [d i s p r e ț]

Eram în punctul acela din viata în care nu știam ce  trebuie să fac în continuare pe viitor. Cel puțin, nu știam ce sa fac cu Jimin. Chiar dacă ii spusesem ca nu vreau sa ma despart de el gândul de a termina relația asta toxica pentru mine mi-a umblat prin cap încă de când l-am văzut penetrandu-mi cel mai bun prieten în fata ochilor mei fără sa observe măcar ca sunt acolo.

Am oftat amintindu-mi totuși motivul pentru care a făcut-o, spusese ceva despre dor, singurătate și durere.

Cacaturi!

Mi-am întors chipul in partea dreapta și l-am privit cum dormea, rămăsese cu mine chiar dacă cel mai bine ar fi fost sa plece acasă, probabil nu realizează felul în care ma simt în legătură cu el, datorită trădării lui. Am ascultat respirația sa liniștită si i-am privit chipul frumos, mi-am dus un deget pe nasul sau și mi l-am lăsat în jos până la buzele sale admirându-l.

-La dracu! murmur eu încet  ca să nu îl trezesc și îmi retrag mana de pe fata lui atunci când simt ca vreau sa ii scot ochii, mai mult de ciuda.

Mă întreb în ce fel de cerc social umbla dacă a ajuns sa rănesca persoanele pe care le iubește. Cred ca ma iubește, dacă nu o făcea nu se mai agata atâta și nu mai plângea după mine. Oare toți oamenii din jurul său l-au rănit, iar asta a devenit modul său de a se apară făcându-le tututror  ce a primit? Jimin e atât de fascinant, mereu m-a atras asta la el. Desigur e și prost pe cât ma atrage pe atât de mult vreau sa ii zdrobesc capul. Vreau sa îl bat, să trag de el, sa îl musc, sa îi fac ceva sa simta durerea mea.

Am coborât din pat, iar Holly a făcut la fel m-a urmărit tăcut pana la baie de unde am luat spuma de ras  masina de tuns și un big. M-am întors înapoi în camera mea câinele încă ma urmarea, de data asta dădea din codita de parca s-ar fi bucurat de ce avea sa se întâmple. Un câine pe gustul meu.

Mi-am pus niște spuma de ras pe deget și apoi am întins-o pe una din sprâncenele lui Jimin, probabil din cauza ca era rece băiatul s-a încruntat puțin, imediat ce am pus spuma și pe cealaltă sprânceană el a deschis ochii. Acesta și-a pus mâna pe frunte și a împrăștiat toată spuma de ras pe fața, băiatul a început sa îmi zâmbească și sa chicoteasca printre cuvinte.

-Yoongi, ce încercai să faci? Jimin începuse sa rada încet de parca nu voia sa trezească pe cineva.

-Am vrut sa îți rad sprâncenele, ii arat eu bigul, și de ce nu poate chiar și jumătate din cap, continui eu și de data asta ii arat masina de tuns.

Reacția lui a fost neașteptată, a început sa rada puțin mai tare și sa îmi zâmbească mai larg.

-Înțeleg, continuă!

Mi-am mărit ochii când l-am auzit, iar apoi am evitat sa îl privesc nu avea nici un farmec sa ii fac ceva dacă nu îl deranja. Ii prinsesem capătul cămășii de pijama și i-am șters spuma de ras de pe față.

-M-am răzgândit, am lăsat bigul și mașina de ras pe jos lângă spuma și l-am luat pe Min Holly în brate începând sa îl mângâi.

Jimin și-a adus trupul mai aproape de mine și m-a îmbrățișat, chiar dacă eu am rămas pasiv și am preferat sa mângâi câinele în locul lui. L-am privit în ochi preț de câteva secunde, iar acesta a continuat sa îmi zâmbească, era încă puțin somnoros.