Capitolul 33

1K 127 234
                                    

Jimin [p l a c e r e] ( ͡° ͜ʖ ͡°) 
(smut, aprox 4000 cuv, trash)

-Vezi ca am plecat, apropo Taehyung e la ușa.

-Bine Jin, mulțumesc! Spune-i ca poate intra.

Jin mi-a zâmbit și după ce m-a salutat a ieșit din camera mea, iar în locul lui Taehyung și-a făcut apariția.

-Cum te mai simți?

-Sunt bine, mint eu și ii zâmbesc, dar probabil Tae și-a dat seama pentru ca era singurul care chiar ma înțelegea cu adevărat.

Desigur nu faptul ca aveam un picior sclantit din cauza unui tip de doi lei ma deranja pe mine, eram mai mult obosit psihic de tot ce mi se întâmpla în jur în ultimul timp.

-Înțeleg, dacă ai nevoie de ceva nu ezita sa îmi spui.

Tae s-a așezat pe pat lângă mine si a început sa răsfoiască revista cu benzi desenate pe care Hoseok mi-a adus-o acum patru ore. Aparent azi a fost ziua aveți grija de Jimin. Primul a fost Namjoon, Hoseok, Seokjin și acum Taehyung mai trebuie sa vina Jungkook și mă arunc singur de pe geam doar ca să scap de ei.

-Nici dacă muream nu v-ați fi strofocat atât!

-Cred ca ar trebui sa faci diferența dintre prieteni falși și adevărați. Nu toți oamenii din jurul tău îți vor răul.

Am tăcut din gura pentru ca nu aveam chef sa ma cert astăzi și oricum avea dreptate, m-am întins mai bine în pat și m-am strâmbat la el chiar dacă nu se uita la mine. Mutra lui ma enerva asa ca m-am întors cu spatele și m-am prefăcut ca dorm. Azi nici unul din ei nu m-au lăsat sa fac ceva, pur și simplu m-au obligat sa stau întins în pat și atât.

Taehyung probabil a crezut ca dorm asa ca a sunat pe cineva, m-am prefăcut că mă întorc cu fața spre el în somn ca să pot trage cu coada ochiului sa vad ce face.

-Doarme, probabil e obosit mereu se suprasolicita. L-ai convins pe Yoongi? Pe bune? Perfect adu-l aici.

Am simțit cum inima mi s-a oprit în piept și pentru câteva secunde am crezut ca o sa mor, devenisem dintr-o data entuziasmat. Jungkook și Taehyung plănuise să îl aducă pe Yoongi la mine și nici măcar nu i-am rugat. Le rămân dator.

Trebuie sa recunosc am fost întors pe dos toată ziua și asta doar pentru ca după ce Yoongi m-a ignorat tot ce mi-a spus a fost un simplu "Poate" cuvânt ce m-a întristat mai mult decât eram deja. Preferam sa îmi spună da sau nu ca să nu fie atât de sec și sa ma lase confuz.

-Doua ore? Durează prea mult, nu îl poți suna pe Jin sa ii spui sa ii dea liber? Oh, nu lucrează pentru el astăzi. La naiba!

Vedeam pe sub gene cum Taehyung ma privea de parca fratele lui e în coma sau ceva de genul, m-am întors pe burta și am decis sa dorm pana vine Yoongi și asta doar ca să scurtez așteptarea.

***

Am simțit o mana rece prin par și am scos un mic oftat când tot parul meu de pe frunte a fost dat la o parte. Mi-am deschis ochii ușor fiind destul de somnoros și am dat de fața fără expresie a lui Yoongi. Am tresărit și m-am dat mai în spate făcându-l pe brunet sa își retragă mâna.

Roz si negru | yoonmin [BTS] Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum