Roz si negru | yoonmin [BTS]

Capitolul 13

Jimin [p a r a n o i a]

Trecuse o săptămână de când eu și Taehyung am plecat în Europa sa filmam un nou videoclip.

Mi-am luat pachetul de țigări mentolate și am plecat in terasa camerei de hotel. Era o seara destul de calda, iar luminile orașului se vedeau destul de frumos, orice loc nou era inspirational pentru muzica mea. Balconul avea o masa și doua scaune în caz ca voiai să stai la aer curat.

Degetul mi-a alunecat pe bricheta, imediat ce flacără și-a făcut apariția mi-am aprins tigara. Fumam de fiecare data când îmi era dor de Yoongi.

In prima săptămână în care l-am angajat îmi amintesc cum într-o pauza  stătea sprijinit de perete și fuma departe de mine fiindcă managerul spunea ca fumul îmi face rău. Încă îmi amintesc cât de frumos ii arătau mâinile cu tigara printre degete, arata atât de rece și fermecător, atât de distant cine ar fi crezut ca ma voi apropia de el.

Taehyung a intrat în terasa avea doar un prosop în jurul taliei și încă unul pe cap de parca purta un turban, făcuse dus la mine în camera fiindcă el nu avea apa calda.

-Dacă te prinde managerul ca fumezi ești mort.

-Mai taci... Spun eu și ma întristez imediat ce realizez ca replica asta am luat-o inconștient de la Yoongi. La naiba îmi era mai dor de el decât credeam ca îmi va fi.

Taehyung s-a așezat lângă mine pe scaun și s-a întins după țigări, cred ca și lui ii era dor de Jungkook.

-Ai mai vorbit cu Yoongi?

-Nu, tu ai vorbit cu Kookie?

-Da, ii trimit mesaje zilnic. Chiar acum mi-a spus ca e cu...

-Yoongi?

Taehyung a dat din cap părea mai dărâmat ca mine, în fond Jungkook nu îl iubea ba chiar i-a spus ca e îndrăgostit de iubitul meu. Mi-am stins tigara și mi-am pus mana după gatul lui tragandu-l cu scaunul mai aproape de mine.

-Ce crezi ca fac? Eu cred ca ne inseala.

-Si eu cred la fel. Voiam ca Taehyung sa fie mai sigur pe el și sa îmi dea încredere, sa îmi spună ca greșesc, dar probabil ca amândoi aveam dreptate. Jungkook e frumos și știe sa obțină ce vrea ma aștept ca în orice clipa sa mi-l fure pe Yoongi.

Mi-am dus mana la gat încă purtam eșarfă de la el.

-Crezi ca ar trebui sa ii sunam sa vedem ce fac?

-Yoongi nu răspunde niciodată la telefon, doar la mesaje. M-am cam saturat sa ii scriu eu primul.

Mi-am dus mana libera pe frunte de parca aveam o migrena.

-De ce nu m-am îndrăgostit te tine și tu de mine?

Pentru prima data în viata Taehyung nu mai părea asa prost în ochii mei, ava dreptate dacă ne-am fi îndrăgostit unul de celalalt lucrurile erau mai ușoare. Muncim mereu împreună, știm cum e sa fi idol și suntem tot timpul pe aceasi lungime de unda uneori nici nu trebuie sa vorbim, știm la ce se gândește celalalt. Dacă ma îndrăgostean de el viata mea era mai ușoară.

-De proști.

-Mda.

Brusc mi-a venit o idee tâmpită în cap și cum nu aveam nimic mai bun de făcut ce puteam pierde dacă o puneam în aplicare?