"Bună, ai un pix?" |FINALIZATĂ|

Capitolul 15

Cred ca arat ca cel mai mare idiot care exista pe planeta asta, nu?

― Da-te de pe el! Ai înnebunit? se răstește micuța șatena la mine lovindu-mă cu cartea. Nu mai poate sa respira.

O privesc încruntat, apoi cealaltă fetișcana mă trage de par dându-mă jos pe amicul meu care din cate pot observa, s-a cam învinețit la fata. Șatena cu rochie înflorata li ajuta sa se ridice in timp ce Elinor ii apuca geanta de jos. Intra-o fracțiune se secunda fac contact cu materialul genții datorita "corecției" pe care mi-o aplica fata.

― Trezește-te! tipa apoi pleacă alături ce cei doi.

Cam așa iți poți distruge pana si gramul ala de noroc pe care li mai ai când vrei sa cucerești o fata: iți bați prietenul crezând ca s-a cuplat cu ea. Bravo, Mike!

Renunțând la încurajarea mea mintala mă ridic la rândul meu de jos si pornesc spre sala de curs. Mai repede, mai încet in cele din urma ajung si o data cu mine - Pura coincidenta! - si "victima" mea.

― Ce s-a întâmplat cu voi doi? întreabă profesoara uimita de nasul spart al celui de lângă mine.

― Am jucat...

― Ne-am bătut. Adică el m-a bătut! explica serios acesta, iar profesoara expira nervoasa.

― Știi unde trebuie sa mergi, da? îmi spune trântind-si mâinile pe catedra. Ești imposibil, Walsh!

― La director nu mai merg ca numai ce am venit de acolo, replic si-l înșfac de brac pe sângerând. Mergem la cabinet.

Pe hol cu pași mici ne deplasam umăr la umăr spre cabinet, iar nici unul nu scoate nici un sunet. Nici o vorba. Nici un cuvânt. In cele din urma observ ca nu buza era cea afectata cum văzusem pe hol.

― Îmi pare rău, încep eu.

― Mai du-te dracu', Mike! mârâie Tony încercând sa oprească sângerarea. Ai înnebunit cu totul...

― Credeam ca...

― Pe mă-ta o credeai, mă întrerupe el. Daca nu ne-am cunoaște ai fi putut sa crezi ce vrei tu, dar așa nu ai niciun drept, ai înțeles? adaugă o data ajunși in fata ușii. Deschide-o data!

Execut, iar asistenta sare ca arsa când își da seama care-i cauza vizitei noastre. Încearcă sa oprească sângerarea, ba chiar ii pune si nasul la loc, mai bine. Prietenul meu tipa de parca s-ar afla in cele mai mari chinuri ― Nu spun ca nu doare, adică si eu am avut nasul spart, dar... Mă rog. ― iar intra-un final încetează tot chinul. Tony revine in capul oaselor având pe fata un minunat pansament.

― Ai grija, Walsh! mă atenționează femeia dandi-i pacientului clipboard-ul pentru a semna.

― Nu i-am făcut nimic. Ce va face sa credeți ca eu sunt vinovatul?

― Exact in același format v-ați prezentat in clasa a VIII-a pentru ca Tony, presupuneai tu atunci, ti-ar fi furat iubita, iți amintești? rostește femeia cu aspire.

― Da, doamna. Sa trăiți! mormăi si părăsim cabinetul exact cum am venit. Nici sa nu te aud, i-o tai eu amicului meu bătând palma pe hol.

Elinor

Ii urăsc. E simplu. Adică cred ca li urăsc pentru ca sentimentul îmi pare cunoscut, nu știu.

― Te-ai pierdut de tata urs, scumpe? întreabă una dintre brunete.

― Eu nu, dar tu sigur ai făcut-o, replic acid.