Enigma

Capitolul 8

Se intinde apoi linistita in pat. Asteapta si se gandeste cum va fi viata ei de sotie. Sigur vor avea si copii. Dar asta mult mai tarziu. Ar vrea sa-l intrebe pe Tristan cand va fi nunta lor. Adica...sa-i ceara o parere.

Isi inchide ochii putin si,fara sa-si dea seama,adoarme. Poate ca nu i-a fost de-ajuns ca a doarmit pana la 13,ci a mai avut nevoie de un somn de frumusete. Oricum ea este frumoasa.

Se trezeste dupa un timp,care,pentru ea e doar o secunda. Este trezita de o atingere fina pe obraz. Nu prea isi da seama ce poate fi,dar odata ce-si deschide ochii ramane putin uimita...

-Tristan,intreaba ea uluita,apoi se ridica brusc din pat ,lovindu-se amandoi in cap. Auu,se vaita apoi Elinor,Tristan insa merge la ea si o consoleaza.

-Scuze ca am aparut asa,dintr-o data si te-am trezit,doar ca nu am vrut. Am venit la tine si mama ta a spus ca esti sus. Nu a stiut nici ea ca dormi,iar eu am aflat dupa ce am intrat in camera.

-Nu-i nimic. Scuze si tie fiindca te-am lovit. Pe tine nu te doare capul?

-Nu...scuze ca eu te-am lovit!

-Dar eu m-am ridicat brusc din pat,lovindu-ti capul frumos...

-Ce ai spus,intreba el chicotind?

-Ce am spus? Sunt doar putin adormita. Eu nu prea dorm in amiaza mare. Apropo,cat e ceasul?

-In amiaza mare? Dar este deja ora 5 dupa amiaza.

-Am dormit doua ore? Pare ca a trecut doar o secunda,spune aproape tipand Elinor.

-Stai linistita,asta li se intampla tuturor. Dar nu ai visat nimic?

-Eu...nu-mi mai amintesc. Dar se zice ca noi mereu visam atunci cand dormim,insa nu ne amintim mereu visele. Dar cele de groaza... da...cosmarurile.

-Da,stiam asta,spune Tristan,incercand sa para credibil.

-Stai putin...daca este seara,tu cum de ai venit aici? Adica este destul de tarziu.

-Nu este tarziu la cinci decat iarna cand noaptea este mare,nu si vara.

-Doar nu esti iar o iluzie,nu?

-Despre ce vorbesti? Eu nu am fost o iluzie niciodata,spune Tristan.

-Doar ca astazi mi s-a parut ca te vad si ca vorbesc cu tine. Dar doar pentru 30 de secunde. Apoi ai disparut.

-Eu te asigur ca nu am mai fost la tine azi pana acum.

-Bine...atunci eu am innebunit,intreaba speriata Elinor?

-Nu...poate doar dupa mine.

  Elonor incepe sa se roaseasca si se intoarce cu spatele la el.

-Da,poate. Astazi mi-a stat gandul numai la tine. Te-am si visat. Esti peste tot in viata mea. Ti se pare ca sunt o obsedata,nu-i asa?

Tristan se apropie de ea si o intoarce cu fata spre el.

-Nu,si mie mi se intampla acelasi lucru,spune apoi Elinor simte cum se strang intr-o sarutare la fel de dulce ca cea de la intalnire. Elinor imediat se calmeaza si se simte mult mai iubita. I-a dus lipsa lui Tristan. Ea il iubeste foarte mult.