Capitolul 5

39 4 2
                                    

Elinor a visat ca era cu Tristan. Se plimbau in locul acela unde si-au petrecut ziua de azi. Era liniste si pace. Niciunul nu spuneau nimic.

Intr-un final,se aseaza pe iarba si Elinor inchide ochii. Atunci apar din florile din jurul ei multe luminite mici de diferite culori. Tristan ii spune sa deschida ochii si ea priveste jocul de lumini care ii lumineaza inima. Dar ce erau? Cand l-a intrebat pe Tristan el a zis...

Se trezeste din pat,dar cu ajutorul unei servitoare.

-Cat este ceasul,intreaba Elinor? Astazi e duminica...n-ar trebui sa ma scoli atat de devreme!

-Ma scuzati,Alteta,dar mama dumneavoastra a zis sa va trezesc fiindca ati dormit prea mult!

-Cat mai exact? E prea devreme,spune tragand perdelele din geam si lasand sa patrunda lumina.

-Este ora 13. Nu ati putut sa va treziti mai devreme. Probabil oboseala e de vina,spune servitoarea dupa care continua. V-am pregatit baia dupa placul dumneavoastra. Cu multa spuma.

-Mutumesc,chiar vroiam sa ma relaxez putin si sa fac un dus.

Servitoarea se retreage si Elinor se cufunda in vana umpluta cu apa pana la exces,fiindca asa ii placea ei. Se simtea bine,nu doar din cauza intalnirii de ieri-bine...putin si din asta,dar si datorita acelui vis. Parea magic.
Cu toate astea nu intelegea ceea ce inseamna.

In acel moment intra cineva in camera ei.

-Buna draga,zice mama lui Elinor.

-Ocupattt,spune speriata Elinor cand aude usa. Ah,mama m-ai speriat. Credeam ca este vreun baiat...

-Faceai baie?

-Da...si inca fac.

-Cum ti-a mers ieri,la intalnire?

  -A fost un dezastru total,spune ea,parand sa fie trista.

-Cum?Dar ce s-a intamplat?

  -Pai m-a cerut in casatorie si eu am spus da,apoi ne-am sarutat,zice fara pic de interes.

-Dar asta este o veste foarte buna!De ce esti trista?

-Nu sunt deloc...ha ha te-am prins!!. Si daca as vrea, nu as putea sa fiu trista. A fost magic. Am mers intr-o campie linistita fara nimic altceva decat flori parfumate si un pom mare sub care am luat pranzul. A fost cea mai frumoasa plimbare de cand sunt eu.

-Serios? Vai...pentru o clipa chiar m-ai speriat. Credeam ca nu esti deloc bucuroasa de cele intemplate. Stai...te-a cerut de sotie?

-Da... stiu,e frumos! Elinor vorbeste cu mama ei la fel ca si cu o prietena. Ea nu prea are,asa ca s-a obisnuit sa spuna tot ce simte fara ocolisuri.

-Bine...acum o sa plec,draga. Ne vedem la pranz  ii vom lua la 14. Te astept...

-Bine mama,paa.

Elinor mai savureaza putin apa cu spuma. Ii placea sa faca
balonase cand era mica dar acum ii place sa stea mai mult relaxata. Oricum... ar vrea sa-l mai vada putin pe Tristan. Ii e dor de sarutul lui dulce si de imbratisarile tandre.

Se pregateste sa mearga la pranz. Se pare ca in ultimul timp e nevoita sa-l numeasca mic dejun. Se pregateste ,schimbandu-se cu o rochie lunga si galbena,apoi isi piaptana parul pentru a fi sigura ca este aranjat si coboara jos,in sala de mese.

EnigmaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum