Enigma

Capitolul 15

De acum incepe adevarata semnificatie a titlului "Enigma"/misterul...

Elinor intra in castel si o vede pe mama ei stand si privind-o.

-Ce e mama,intreaba ea? De ce ma privesti asa?

-Nimic. Doar ca imi pare rau.

-De ce iti pare rau? Ca te-ai comportat ca si cum nu as fi existat? De asta?

-Draga mea,eu vroiam sa iasa totul perfect,si ...eram preocupata.

-Nu-i nimic.Tu stiai ca ei sunt gemeni?

-Eu...da.Normal ca da.

-Aaa. Mama pot sa-ti spun ceva?

-Sigur draga mea,mie poti sa-mi spui orice! Hai...aseaza-te!

Se pun amandoua pe o canapea.

-Deci...am avut un vis. Eram intr-o camera,jumatate alba,jumatate neagra. Pe fiecare dintre aceste jumatati se afla unul din gemeni. Dar nu-i puteam deosebi care era in care. Parea ca acele culori sa semnifice interioul fiecaruia,iar eu ma aflam intre. Trebuia sa aleg,si cand vroiam sa merg la Tristan,in partea alba,m-am trezit.

-Draga,visele nu inseamna nimic...sunt doar niste imaginatii pe care noi le cream in functie de ce ni se intampla. Ti se pare putin intunecat Dunstan?

-Eu...nu stiu. Mi se pare ca are ceva diferit de Tristan. Chiar daca arata la fel. Si nici nu prea vorbeste.

-Stii cum se spune? Gemenii sunt gemeni trupeste,nu si sufleteste!

-Dar inca un lucru ciudat,dar care nu e vis,ar fi acela ca ma priveste destul de mult. Nu inteleg de ce!

-Pai e normal ca o persoana care nu te cunoaste sa intoarca priviri: de uimire,poate.

-Da, poate ca ai dreptate! Apoi isi aminteste atunci cand stateau la masa si Dunstan a spus ca a facut "schimb de vieti" cu fratele lui,iar Tristan l-a privit intr-un fel nervos. El nu vroia ca Elinor sa stie unde cand si de ce?

Mama ei,vazand-o ingandurata,o intreaba ce a patit.

-Nimic,doar ma gandeam la o intamplare.

-E de rau?

-Nu...e suspicioasa,spune ganditoare Elinor.

-Ca veni vorba de suspucios. Ai mancat in aceasta dimineata pestele. Parea scos dintr-o balta,spune ea,prefacandu-se amuzanta.

-Mama....spune Elinor,cu zambetul pe buze!

-Cee? Tu nu ai incercat? Parca l-a pus crud in farfurii! Ma intreb daca invitatii nostri au observat!

Aceasta reuseste sa-i starneasca lui Elinor un ras destul de "plin"

-Esti sigura ca nu te-ai spalat tu pe dinti cu apa de balta,intreaba ea,continuand gluma.

-Elinor,nu exagera! Iar in acea clipa ea se opreste din ras.

-Eu nu am voie sa spun glume,nu? Intreaba Elinor suparata.

-NU M-AM SPALAT DIMINEATA PE DINTI!

La acest comentariu,Elinor rade cu lacrimi,mama ei urmand-o. De mult n-au mai ras cu atata pofta! Lui Elinor ii placea sa mai distinga atmosfera cu niste glume. Dar mama ei a inceput de data asta!

Dupa aceasta criza de ras,Elinor ii multumeste mamei ei fiindca a ajutatat-o si a ascultat-o!

-Pentru asta sunt mamele,apoi se imbratisraza si Elinor merge pana la ea in camera.