Enigma

Capitolul 20

-Ce e? Ce trebuie sa stiu despre el?

-Este...

Dar chiar atunci cand Elinor era pe punctul de a afla adevarul dureros sau minunat despre Tristan,apare in exact acel moment...el. Elinor banuia ca adevarul nu era uimitor deoarece Elena parea putin cam ingrijorata. Si odata cu aparitia unuia dintre gemeni,fara a stii sigur care din ei,Elena se opreste.

-Buna,spune el. Elinor,stiu ca am mai fost aici acum ceva timp,dar am uitat sa-ti spun ceva.

-Esti Tristan? Aceasta indrebare i-o adreseaza Elena.

-Eu sunt...Dunstan. Fratele lui. Dar tu cine esti,intreaba cu aceiasi uimire in glas?

Elena se ridica si il priveste insistent. Parca incerca sa-si de-a seama intr-un fel daca spunea adevarul. Putea in aceeasi masura ca persoana infatisata in fata lor sa fie Tristan. 

-Da,chiar el e,se adreseaza calma lui Elinor. Totusi parca nu mai intelegea nimic. Elena parea ca nu vroia sa fie Tristan aici. De ce? Asta nu stie. Dupa ce se asigura ca spune adevarul,Elena spune:

-De parca n-ai stii cine sunt.

-Te-ai schimbat mult de cand ne-am vazut ultima data,spune Dunstan. Aerul lui era foarte asemanator cu a lui Tristan. Era perfect. Asta era normal din moment ce aratau la fel.

-E Elena,sora mea...Stati voi putin,se ridica si Elinor,iar cei doi isi intorc privirea spre ea,observandu-o. Cum adica...va cunoasteti?

Ei continua apoi conversatia,parand ca Elinor nu e de fata.

-Pentru asta am venit aici,se repezi sa zica Elena. Eu trebuie sa-i zic,spune in continuare,dar in soapta.

Dunstan mai ingana cate ceva si continua sa gestuculeze.

-E foarte periculos! Tu vrei sa se intample ca atunci,continua putin mai tare Dunstan?

Elinor tuseste putin cam prea intentionat si,cand ei ii ofera atentia cuvenita,Elinor isi puna mainile in sold si apasa cu piciorul in podea,ritmic.

-Te superi? Purtam o conversatie aici,spune putin deranjata Elena,cu toate ca Elinor este cea careia ii srarira pepenii.

-Nu ma supar deloc,spune apoi ei doi continua. Dar o intrebare as putea sa va pun?

Dau amandoi afirmativ din cap.

-DE CE VORBITI NUMAI DESPRE MINE DE FATA CU MINE? Aceasta intrebare o adreseaza mai mult tipand,dar pana si printesele au o limita. Se comportau ca si cum ea nu era in camera. Dar nu doar ca era in camera,ci si era exact in fata lor si auzea tot ce vorbeau.

-Ma scuzati,spune,apoi continua mai calm. Ce trebuie sa stiu?

Amandoi se aseaza pe canapea,apoi o indeamna sa le imite gestul si Elinor. Aceasta se lasa convinsa.

-Noi trebuie sa-ti spunem ceva foarte important,spune si Dunstan.

-Este vorba de Tristan. Asta vroiam sa-ti spun acum zece minute inaintea de aparitia "printului",spune facand semne cu maninile de ghilimele.

-Tu stii ca sunt print,intreaba cam ironic Dunstan?

-Sigur,dar ma refeream la interiorul tau. Elena parea ca nu prea il suporta pe Dunstan. Probabil ca Elinor il va afla in urmatorul minut.

Elinor incepea sa se alarmeze. In ultimul timp a avut parte numai de vesti proaste. Viata ei o ia complet razna. Ii era putin frica sa afle adevarul,acesta parand destul de dureros. Dar trebuie sa stie.