Enigma

Capitolul 21

-Uite,stiu ca e neasteptat sa aflii asta doar acum,dar este un lucru pe care trebuie sa-l stii,ii spune Dunstan. Elinor il asculta cu atentie si asteasta sa continue. Stii atunci cand am venit la tine si ti-am zis ca am facut schimb de vieti cu fratele meu,Tristan?

-Da,el nu vroia ca eu sa stiu. Mi-am dat seama prin faptul ca te-a privit ca si politistul pe hot.

-Da,cam asa,afirma cu zambetul pe buze. Asta s-a intamplat chiar ieri. Astazi,inainte de a ajunge la castel,am coborat din trasura si am venit direct aici pentru a-ti spune adevarul.

-Adica ai alergat? Dunstan afirma,gesticuland cu ajutorul capului. Elinor parca se pierdea in ochii lui...arata la fel ca Tristan,iar asta o facea sa se piarda cu firea,deoarece il placea mult prea mult. Nu doar fizic,ci si moral. Dunstan avea,totusi un alt fel de a vorbi. Mai linistitor.

-Ieri,intreaba ea,venindu-si in fire? Parca a trecut o saptamana. Mi s-au intamplat atat de multe in ultima vreme ca am pierdut notiunea timpului,spune Elinor. Dar poti continua. Si Elena il asculta cu o oarecare teama. Stia totusi care era adevarul,insa tinea mult la sora ei si nu vroia sa-i sfasie inima odata ce va afla. Cu toate astea ea era dornica sa-i spuna... acum cateva minute.

-Dupa cum spuneam,revine Dunstan. Eu si fratele meu ne-am dat drept celalat pentru un motiv. Si cred ca tu stii. Erai acolo.

-Cum? Cand?

-Acum cativa ani am venit in Liria pentru prima data. Aveam vreo 17 ani. Tu erai in curtea castelului. Cand te-am vazut m-am indragostit de tine pe loc. Erai la fel de frumoasa cum am auzit. Aveai o fata copilaroasa,dar in acelasi timp si matura,iar asta imi placea. Te-am intrebat unde e tatal tau,iar tu m-ai condus. Pe drum am povestit mult si ne-am cunoscut mai bine. Poate iti amintesti.

Elinor isi amintea. Stia exact ce s-a intamplat in acea zi,cand avea 15 ani.

-Da,imi amintesc perfect. Dar tu ai spus ca te numesti Tristan,apoi il priveste mai nedumerita. Acesta isi pleaca fruntea si apoi continua.

-Stiu. El mi-a spus sa vin  in Liria si sa ma dau drept el. Sa merg la tatal tau si sa-i spun...

-Stai putin. In tot timpul acesta eu am crezut ca il cunoscusem pe Tristan intai,dar de fapt ,pe tine te cunoscusem. Acum inteleg tot. De ce mi se parea ca te cunosc de mai demult,de ce tu ma priveai cu uimire,de ce ma simteam bine cu tine si nu intelegeam. Parca aveam o legatura pe care nici cu Tristan nu exista. Si totusi ma simt tradata. M-a mintit! Tristan te-a pus sa faci acel lucru,de parca ar fi castigat ceva! De aceasta data Elinor ridica putin tonul.

-Elinor,iti dau toata dreptatea sa fii suparata,dar lasa-ne sa-ti explicam,spune Elena.

"Este cel mai bizar lucru auzit vreodata. Ce motiv ar avea sa-l puna pe fratele sau sa faca asta din moment ce ei doi arata la fel? De ce acceptat Dunstan?"Toate aceaste intrebari i se derulau prin cap si astepta niste raspunsuri. Dar intai sa-i intrebe:

-As vrea sa stiu de ce...

-Elinor ai gandit cu voce tare si iti voi raspunde la toate acele intrebari. Doar sa ai rabdare,spune Dunstan.