Found by an Alpha✓

Capitolul 27

     L-am împins pe Colton cu toată forța mea. Din păcate, abia dacă s-a mișcat, dar a fost îndeajuns să mă eliberez din strânsoarea lui.

    Prin corp mi-au trecut fiori reci de gheață, părăsindu-i îmbrățișarea. Dar s-au transformat repede în scântei de furie. Mă holbam la el șocată și oripilată. Cum îndrăznea? După toate prin câte am fost împreună, se aștepta ca eu să plec?

  — Să plec? am întrebat, vocea mea fiind răgușită și neîncrezătoare.

    Colton și-a trecut o mână prin păr. Să-l ia naiba că este atât de sexy când face asta.

  — Kitten-, s-a ridicat el în picioare venind înspre mine, ca un cățeluș rănit.

  — Nu mă atinge! am scuipat atunci când mâinile lui au vrut să mă tragă spre el.

    Pentru câteva secunde, văzându-i expresia rănită, m-am simțit puțin vinovată. Dar era vina lui. Cum îndrăznea să mă trimită de acolo, de parcă nu aș fi contat în haită- de parcă aș fi fost un nimic! Stai, de ce mă gândeam la asta când i-aș fi putut spune că era un idiot?

  — Am fost pe post de Alpha, pentru câteva zile! Sau ai uitat cumva că doar ce te-ai trezit dintr-o comă profundă, și nu au trecut nici măcar patruzeci și opt de ore?! Cum îndrăznești să-mi spui că trebuie să plec?!

  — Kitten, nu vreau să fii rănită.

  — Îmi spui să plec și să-mi petrec nopțile îngrijorându-mă pentru tine, iar tu să îți faci griji pentru mine?

  — Te rog, înțelege. Fac asta nu numai pentru a te proteja pe tine, ci și pe Liam. Cum crezi că ar fi dacă încăpățânarea ta te-ar omorî? Cum s-ar simții Liam să fie lăsat singur?

    Uram faptul că avea dreptate. Nu-l puteam lăsa pe Liam singur, el era tot ce aveam. Dar de ce mă simțeam de parcă eram forțată să fac o alegere imposibilă, între fratele meu și sufletul meu pereche?

  — Lana și Nora vor merge cu tine. Vă voi lăsa la aeroport, iar cand veți ajunge, fratele meu vă va lua de acolo.

    Mi-am ridicat ochii, uitându-mă intens la el.

    — Nu-ți pot schimba decizia, așa-i? vocea mea era șoptită, mutându-mi privirea pe geam.

    Inima mi s-a frânt când l-am zărit cu coada ochiului cum și-a scuturat capul, în semn dezaprobator. Știam că avea dreptate, că trebuia să fiu acolo pentru Liam, dar mă simțeam goală pe dinăuntru.

    Cum a îndrăznit să mă găsească și să mă facă să mă îndrăgostesc de el? Cum a îndrăznit să-mi ofere familia de care aveam nevoie, doar ca să mi-o ia din nou? Am auzit de multe ori: ,,Este mai bine să iubești și să pierzi, decât să nu iubești deloc", dar oricine ar fi zis asta, nu a știu de o iubire ca a noastră.

    O iubire atât de consumatoare încât chiar și gândul de a sta departe unul de altul, este pură agonie. Durerea îmi consuma mintea și o stare de neliniște a pus stăpânire pe corpul meu. Toate acestea nu s-ar fi întâmplat dacă m-ar fi lăsat în pace. Nu aș mai fi simțit cum mi se frânge inima dacă doar m-ar fi privit dansând și ar fi plecat. A fost egoist din partea lui să mă lase să fac parte din viața lui, iar apoi să mă forțeze să-l părăsesc când trecutul îi bate la ușă.

  — Îmi doresc să nu mă fi găsit niciodată în clubul acela. Cuvintele pe care le-am rostit mi-au lăsat un gust amar pe buze, și deși am gândit asta, nu eram sigură dacă o și credeam.

  — Nu ai vrut să spui asta, Avery, vocea lui era  groasă, și am încercat să ignor durerea din ea.
 
    Am luat valiza pe care o căutase în dressing, începând să îndes în ea toate hainele, nepăsându-mi că erau alan-dala. Mă luptam cu lacrimile, dar am pierdut când le-am simțit curgând pe obraji, într-un râu de durere.
   
    Drumul până la aeroport a fost tăcut, înafară de Liam care tot întreba despre haita lui Reece. Ne-am dat jos în fața unui avion privat, trebuia să-mi dau seama că nu ne-ar fi lăsat să călătorim cu unul public.
   
    M-am dat jos din mașină, cu Colton pe urmele mele.
   
  — Te rog, kitten. Nu vreau să pleci supărată.
 
  — Nu te poți aștepta să nu fiu supărată.
 
    Furnicăturile bine cunoscute mi-au pus stăpânire pe corp, când el mi-a prins mâna și m-a întors la pieptul lui. Ochii mi s-au închis involuntar când degetele lui au început să-mi mângâie obrazul. Nu se juca corect.
   
    Liam l-a strigat pe Colton, iar vraja s-a rupt. M-am retras din îmbrățișare cu inima grea, îndreptându-mă spre portbagaj pentru a lua bagajul meu și al lui Liam.

  — Fratele tău are și el un lup?

  — Da, și chiar mai mult, Reece are copii de vârsta ta, a spus Colton.

  — Sunt atât de încântat! Să mergem! Să mergem! striga Liam, alergând înspre avion.

    Măcar cineva să fi fost încântat. M-am uitat cum Lana și Nora nu voiau să se despartă de sufletele lor pereche. Chiar dacă Nora și Jace nu s-au întâlnit de mult timp, amândoi arătau triști și aproape să plângă, din cauza faptului că trebuiau să se despartă.

    Vina m-a lovit din plin. Uitasem faptul că nu eram singura trimisă departe. Nu sunt singura al cărei suflet pereche trebuie lăsat în urmă pentru a se ocupa de un Alpha băgăcios și nenorocit. O mână caldă mi-a prins-o pe a mea, iar Colton și-a lipit fruntea de a mea.

  — Kitten, nu este ușor pentru mine. Nu vreau să pleci, mă omoară faptul că trebuie să-ți dau drumul. Dar nu pot risca nenorocirea ca Ezra să pună mâinile dezgustătoare pe tine sau Liam. Reece vă va ține în siguranță și faptul că te voi avea înapoi acasă în brațele mele, va fi motivația mea pentru a termina asta cât mai repede.

  — Nu știu ce ai vrea să spun.

  — Sărută-mă și spune-mi că mă iubești. Respirația lui îmi mângâia obrajii și deja îmi era dor de el.

  — Te iubesc! am șoptit, dându-i un sărut cast pe buze.

    L-aș fi putut săruta mai mult, dar eram speriată la gândul că nu mai aveam să-i dau drumul.

  — Îmi pare rău că sunt atât de supărată. Ai face bine să vii după mine, am spus, retrăgându-mă din brațele sale.

    Lana, Nora și eu, ne-am îndreptat spre avion, unde Liam alerga fericit pe scări.

  — Liam, du-te și ia-ți la revedere.

    A alergat spre Colton care l-a prins fără efort, și l-a îmbrățișat strâns. Colton i-a șoptit ceva la ureche, apoi Liam i-a îmbrățișat pe rând pe Ben și Jace.

    S-a întors lângă mine, prinzându-mi mâna pentru a-l ajuta să urce pe un scaun, lângă al meu.

  — Hei, Aves. Colton a spus să-ți zic 'Întotdeauna'.

    Am aprobat absentă, întorcându-mi capul spre fereastră. Nu-l puteam lăsa pe Liam să mă vadă plângând.