Capitolul VII

325 24 0
                                    

Crețul se trezise cu o mică durere de cap, acestea probabil fiind consecințele de la 5 pahare de whisky băute cu Damien. La naiba, îmi explodează capul! Harry se ridică de pe podea și se uită buimac prin cameră, neînțelegând cum a ajuns pe podea. La naiba, cred că am căzut iar. Se ridicase lent și se duse în camera lui pentru a-și lua niște haine și a face un duș dar la final constatând că era cineva în patul lui și toate faptele de ieri îi apăr în fața ochilor. Se duse lângă șaten și spre fericirea lui dormea, așa că îl învelise mai bine și se duse să facă un duș scurt. Se îmbrăcase cu niște haine lejere și se decise să facă ceva de mâncare. Băiatul cu ochii de culoarea jadului începuse a dansa încet ca mai apoi să cânte niște fraze inventate pe moment.
- You and I, we don't wanna be like them
We can make it 'til the end
Nothing can come between
You and I...
- De când cânți tu, Styles? Se auzi o voce din spate și Harry tresări ușor, mai mult rușinat că cineva l-a prins când își făcea numerele de canto. Își aduse aminte că Louis era rănit și se încruntase înspre șaten.
- Du-te imediat în pat, Louis! Băiatul cu ochii ca și cerul își dăduse ochii peste cap și spuse puțin iritat:
- Am doar câteva lovituri, nu am capul rupt. Harry se uitase amenințător la băiatul scund și Louis alergase spre camera crețului. Se puse în pat și nu după minute Harry apăruse cu o farfurie cu niște bacon prăjit, 4 ouă, 6 felii de pâine prăjită, și un pahar mare de suc de portocale. Louis se uitase uimit la Harry și îl întrebase rapid:
- Cât crezi că încape în mine? Tu nu vezi că deja am o burta cât burta mamei când era însărcinată și acum tu vrei să mănânc toate astea? Crețul dăduse încet din cap și Louis își dăduse ochii peste cap. După ce mâncase, Louis se decise să se ducă acasă. Se încălțase cu veșnicii adidași și când voia să iasă, Harry apare în fața lui.
- Unde crezi că pleci?
- Ăăă.. acasă la mine? Spuse șatenul și Harry dăduse ușor din cap. Louis ieșise pe ușă și se îndreptase spre casă. După ce plecase acasă șatenul, Harry se duse direct în baie și își umpluse cada de apă. Se scufundase mai mult în apa fierbinte și se gândise că ieri Gemma îl sunase, dar din cauza lui Louis nu putuse să răspundă. După aproximativ 2 ore de stat în apa acum rece, crețul ieșise și se îmbrăcase în haine comode și călduroase, ca mai apoi să se găsească că își butonase telefonul. Apăruse un mesaj, era de la Louis.
/Am plecat în pijamale, mi-am uitat hainele acolo./ 15:09
/Cum să îți uiți hainele aici? Si cum să nu observi că ai plecat în pijamale?:)/ 15:10
/Taci odată, Styles./ 15:10
/Dumnezeule, mama ta nu te-a învățat ce e aia glumă?/ 15:10
/O să fiu la tine în 10 minute./ 15:11
/Sigur./ 15:11
Harry își controlase rețelele de socializare și decise să se uite la un film când soneria începuse să sune.
- Vin acum! Strigase băiatul cu ochii de culoarea jadului și își luase papucii de casă și deschise ușa rămânând surprins când văzuse cine era la ușa lui.
- Deranjez? Spuse brunetul și Harry, ca si prima dată când îl cunoscuse rămase uimit de frumusețea lui.
- Nu, intră. De unde știi unde locuiesc?  Îl întrebase pe băiatul înalt și răspunse calm zâmbind:
- Nu degeaba mă numesc Damien Devagnè. Harry zâmbise, chiar dacă nu înțelese nimic din ce a spus.
- Scuze că apar așa, doar că ieri când ai plecat să vorbești cu sora ta, ți-ai uitat un inel pe masa barului.
- Ah, de asta simțeam că lipsea ceva. Râse Harold și Damien zâmbi, apoi scoase inelul din buzunarul blugilor și îl dăduse băiatului buclat. Când Harry îi mulțumise brunetului, șatenul mic de statură apăruse în ușa. Își drese glasul și își muscase limba puternic; mai avea puțin și sărea pe acel brunet. La naiba, crețul o caută. Ce naiba, când spuneam că nu se poate întâlni cu Niall și Liam, refeream la orice băiat.
- Scuze, și tu cine naiba ești? Louis îl luase la întrebări pe Damien și Harry își dăduse ochii peste cap. Damien nu putuse să răspundă, pentru că Louis nu așteptase un raspuns, ci îl luase pe Harry se braț și se incuiase în camera băiatului cu ochi verzi.
- Ce mama naibii? Cine dracu e ăla și ce caută aici? Ce naiba, Styles? Ori cauți ceartă, ori cauți altceva. Spuse nervos băiatul cu ochi albaștri. Harry se dăduse un pas în spate și începuse să țipe:
- Tu nu înțelegi odată Tomlinson că nu ești mama să îmi spui ce să fac? NU AI VOIE SĂ ÎMI IMPUI REGULI. Țipase crețul la fel de nervos și Louis începuse să râdă puternic. După câteva secunde abordase o expresie serioasă și se îndreptase spre Harry încet.
- Nu sunt mama ta, Harold? Nu am voie să îți impun reguli? Întrebase Louis în timp ce se apropiase mai tare de Harry care ajunse cu spatele de peretele rece. La naiba, de ce asta mi se pare familiar? Gândise Harry și băiatul scund se ridicase pe vârfuri doar pentru a șopti la ureche băiatului cu părul ciocolatiu.
- Atunci cine sunt eu, Harold? Spune-mi. Îi soptise seducător Louis și Harry înghițise în sec, ca mai apoi să rămână fără aer.
- L-l-Louis. Poți să...
- Să ce, Harry? Să ce? Întrebase băiatul scund uitându-se în ochii lui Harry.
- Să te îndepărtezi... ar.. fi.. ok. Spuse în șoaptă Harry și Louis se îndepărtase puțin dar nu după multe secunde se apropiase mai tare de creț. Inima lui Harry începuse să bată așa de tare, că putea spune că în curând va ieși din pieptul lui. Începuse să transpire și să se sufoce, iar un fior îi trecuse prin corp când simțise respirația lui Louis pe gâtul lui. Șatenul se îndepărtase puțin numai să îl vadă pe Harold răvășit, se uitase la ușă și apoi spuse repede.
- Și dacă nu vreau? Băiatul scund puse mâinile în jurul lui Harry pe peretele rece, și se apropiase de gâtul lui doar că să își lipească buzele de pielea fierbinte a crețului. Harold făcuse ochii mari și închise ochii pentru a savura buzele moi pe pielea lui.
- Louis... te... oh... Îndepărtează...
Louis rânjise triumfător văzând ce repede se aprinse crețul doar dintr-un pupic și se îndepărtase de el pentru al privi înainte să plece pe ușă, lăsându-l pe băiatul cu ochii verzi lipit de perete, confuz și cu o mie de întrebări.

____________________________________________________________________________
Capitol needitat. O să îl editez curând.

All the love, L ❤

Un infinit și încă o secundă, iubitule! [L.S.]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum