ANEMONA ( vol 3 )

Dezvăluiri

Emiliano

Deși ochii ei nu erau îndreptați spre mine, mă privea cu sufletul, căuta să mă țină la distanță , toate încercările mele de a o strânge în brațe au dat greș, ori de câte ori o apropiam de mine, acesta se îndepărtă subtil fără să atragă atenția.
Era atât de frumoasă, mai frumoasă decât mi-o aminteam și o iubeam mai mult decât o uram.
Când muzica s-a terminat, s-a îndepărtat și m-a părăsit pe ringul de dans, ieșind din restaurant la braț cu soțul ei.
- Vrei să mergem și noi? mă întrebă Lorena, eu încă având privirea pe ușă pe care tocmai ieșise.
- Da, te rog ...dacă nu te deranjează...
- Hai.
Urcăm împreună în mașină și pornesc imediat radioul încercând astfel să-i dau de înțeles Lorenei că nu am chef de vorbă.
- Emiliano....îi aud vocea Lorenei, după acesta închide radioul.
- Hm.
- Cea de la masă nu era cumva Anemona? Cea cu care ....
- Mda, ea era.
- De ce v-ați despărțit?
Îmi iau o clipă privirea de la șosea și o privesc mirat.
- De când te interesează?
- Pur și simplu...
- Nu ar trebui să te intereseze , pentru că acum nici pe mine nu ar mai trebui .... este o femeie căsătorită, îi spun trist.
- Căsătorită?
- Da, cu tipul ăla spălăcit cum îl cheamă Rony, parcă.
- Cu Rony? Stai că m-ai băgat în ceață, Rony este într-adevăr un bărbat căsătorit dar soția lui nu este ea.
Vorbele ei au un impact major asupra mea și trag brusc mașina pe dreapta, mă întorc spre ea și o apuc de mâini.
- Ce vrei să spui că nu este ea soția lui?
O bufnește râsul din cauza atitudinii mele dar starea de veselie o părăsește rapid când îmi observa figura dură.
- Of, Rony este căsătorit cu Barbara, o tipă care predă dansul la bară, campioană.
- De unde știi ?
- Eu și soțul meu participăm destul de des la...sau mai bine facem parte dintr-un grup de swingeri.
- Swingeri?
- Aham, știu la ce te gândești , dar noi suntem un cuplu foarte deschis....și într-o seara ne-am întâlnit cu ei, eu mi-am petrecut o noapte trăznet cu Rony.
- Și soțul tău cu soția lui.
- Nu...că Barbarei nu i-a plăcut de soțul meu, ea și-a ales pe altcineva.
- Dar voi .... adică nici unul dintre voi nu ați arătat că vă cunoașteți.
- Este una dintre reguli.
- Măi să fie am de-a face cu o minciunoasă...
- Cred că ai dreptate și eu cu un bărbat super îndrăgostit.
Îi zâmbesc complice și pornesc din nou motorul.
Intuiția lui Miriam nu dăduse greș, ea nu era căsătorită, mințea și totuși de ce o făcea? Trebuia să aflu.
- Acum la ce te gândești?
- Nu știu Lorena, până să o văd eram pornit împotriva ei, după ce am văzut-o mi-am dat seama că o iubesc mai mult decât credeam , iar acum când am aflat că este o femeie liberă sunt ....
- Ești gata să întorci mașina și să alergi în brațele ei.
- Ce ușor ar fi nu? Dar nu este.
- Ce te oprește?
- Ea.
- Ce vei face în continuare?
- Dacă până acum i-am acceptat lipsa atât a ei cât și a Mariei, începând din acest moment ea va fi cea care va trebui să-mi accepte condițiile.
- Te vei răzbuna?
- Dacă va fi nevoie, da, unde locuiește Rony?
- Nu știu.
- Lorena...
- Îți jur că nu-i știu adresa, știu doar că în Algaba.
- Mulțumesc, este un început...
Opresc mașină în fața casei sale și aștept să coboare însă nu o face, mă privește așa cum nu a făcut-o niciodată.
- Lorena, iartă-mă dar nu ...
- Nu așteptam acest lucru..
- Atunci?
- Vreau să-mi promiți că vei lupta pentru ea și pentru fericirea voastră.
- Cu morile de vânt aș lupta dar cu încăpățânarea ei îmi este imposibil...
- Dar vei reuși dragule știu asta, noapte bună.
Se apleacă spre mine și mă sărută scurt.
- Ultimul sărut , ai grijă de tine și de ea, am încredere în tine, noapte bună.
Coboară din mașină și rămân să o privesc până când intră înăuntru, pornesc din nou mașină și de această dată mă îndrept spre cuibușorul de nebunii al prietenilor mei.
- Hei, ce cauți aici, îmi răspunde într-un final Armando somnoros.
- Să nu-mi spui că dormeai, trec pe lângă el și mă trântesc pe canapea.
- Ești nebun? Este ora 1.
- Iar tu nu dormeai la ora asta, dă-mi ceva de băut.
- Emiliano ai pățit ceva? intră în sufragerie și Miriam ciufulită și îmbrăcată într-o pereche de pijamale.
- Da, dar nu în sensul rău, îi fac semn să se așeze lângă mine.
- Ai avut dreptate, nu este căsătorită.
- Ai văzut-o?
- Am stat la aceași masă , am dansat ...îi spun mândru.
- V-ați împăcat???
- Nu, am nevoie de adresa ei din Algaba.
- Dar nu o știu Emiliano , sincer ...
- Și cum o pot afla?
- Nu știu cu ajutorul unui detectiv , nu știu ...
- Ești excepțională, mă ridic în picioare și o strâng în brațe.
- Hei prietene mai ușor că mă superi, se ridică și Armando de pe canapea și vine lângă noi .
- Vă iubesc pe amândoi....le strig fericit.
- Mulțumim dar țineți iubirea pentru cine trebuie, îmi răspunde râzând Miriam.
Le fac rapid din mână și ies din apartamentul lor, aș fi pus mâna imediat să îmi sun avocatul să se ocupe de angajarea unui detectiv dar era mult prea târziu...așa că trebuia să o las pe dimineață.