Capitolul 13

133 12 15
                                    

A trecut deja o luna de când sunt aici. Multe victime și multe droguri. Atat de multe droguri ca nu mai vad limpede. Și întotdeauna sunt creaturi ciudate prin colturi întunecate ce pândesc sa ma înnebunească. Sau poate sunt doar iluziile provocate de droguri.
Ieri noapte am auzit un sunet în dulap. Semăna cu un respirat de dragon, dar mult mai înfricoșător decât pare. Am aprins lanterna de la telefon (v-am spus ca l-am primit înapoi?), ca să nu o trezesc pe Rose (pentru ca Rider, evident, nu poate sa doarmă) și m-am îndreptat spre dulap. Când l-am deschis am văzut o fata, îmbrăcată în alb, cu gluga, a cărei guri semăna cu cea a unei fantome (știți la ce ma refer) care s-a întors repede cand a dat cu ochii de lumina.
- AH! am exclamat eu.
Rider m-a auzit.
- Kate! spune el vizibil fericit și uimit în același timp. Ally, oprește lanterna!
Am oprit lanterna și Rider a venit alergând spre noi, îmbrățișând-o pe aceasta Kate ca un copilaș mic de 5 ani. Surprinzător, Kate i-a răspuns duios la îmbrățișare.
- Ea e Kate the Chaser, o prezintă Rider. Și e foarte violenta, continua cu un zâmbet pana la urechi.
- Mceee...
E Rose, care s-a trezit din cauza zgomotului.
- Rose, mai bine te duci sa mănânci ceva,îi spune Rider.
- Mh, ai dreptate, zice ea, frecandu-se cu degetele pe la ochi.
Când Rose a părăsit camera, m-am dus sa aprind lumina. Rider nu a avut timp sa ma oprească și în momentul în care becul s-a aprins, Kate a scos un țipăt îngrozitor de posedata și s-a închis în dulap.
- Lui Kate nu îi place lumina!!!spune Rider.
Apoi se duce sa îmbrățișeze dulapul, spunând "shh, gata gata, shh...".
Apoi ușa se trântește de perete și îl vad pe Ben foarte confuz și în stare de alarma.
- Ce. Tocmai. S-a. Auzit?, spune el făcând pauze între cuvinte.
- E Kate, răspunde Rider încă îmbrățișând dulapul.
Ben face ochii cât cepele.
- K-kate the... Chaser???...
- Mhm.
- P-pai nu era încuiată... În pod?
- Incuiata în pod???întreb eu.
- Kate l-a atacat pe Ben iar Slendy a incuiat-o pe Kate în pod.
Ben se întoarce pe călcâie și aleargă țipând în gura mare :
- TREZIȚI-VĂ!!!... E KATE E AICI, KATE THE CHASER E AICI, O SA MA FACĂ HARCEA-PARCEA!!! EJ, LJ, JEFF, CINEVA SA MA AJUTEEEE!!!!!!
Ușile de deschid zgomotos și primul care apare e LJ, urmat de EJ și de Jeff.
- Ce ați mai făcut de data asta? întreabă LJ plictisit.
- E vina mea, nu trebuia sa aprind lumina, spun eu.
- Unde-i Rose? întreabă EJ.
- În bucătărie... Cred,spune Rider.
- E Kate în dulap? intreaba Jeff venind în camera. Și pentru asta ați trezit tot Conacul?
- Cine, noi? Pfffffff-...
- RIDER, TE ROG SA NU ÎNCEPI CU PFF, spun eu.
- Noi n-am trezit pe nimeni, Ben a țipat.
- Bine, ce se întâmplă aici? se aude vocea lui Masky.
Ceilalți criminali se dau la o parte ca să treaca cei trei proxy.
- Rider, de ce îmbrățișezi dulapul, întreabă Hoodie calm ca de obicei.
Dacă stam sa ne gândim puțin, Masky e DRACU' și Hoodie nu are energie ca să se enerveze.
- E Kate acolo, și eu vreau sa o liniștesc, spune el.
- Îmbrățișand dulapul, spune Hoodie.
- Vreți sa ma bag în dulap? Nebuuuuuniloooor, spune Rider cu troll face.
- Ce ar fi sa stingem lumina ca Kate sa iasă din dulap?
LJ și EJ ies din camera și singurul care mai rămâne e Jeff.
Brusc, lumina se stinge și tot conacul se cufunda în întuneric.
- Kate, se aude o voce groasa, impunătoare.
Se aude un scârțâit de ușa.
Kate iese din dulap și se uita în jur. În dreptul geamului, în fata noastră, o figura foarte înaltă.
Toți ramanem în aceeași poziție, uimiți de apariția misterioasa a ceva ce noi numim Slenderman. Pentru ca el e singura solutie a acestei ecuații.
- Te rog sa părăsești conacul, spune Slendy. Ai treaba în noaptea asta.
Printr-un farmec aparte, Kate dispare și luminile se aprind în tot conacul.
Era într-adevăr el, cu Rose și cu încă o fetita dulce de o parte și de cealaltă a corpului sau urias.
- Sper ca sunteți odihniți, zice el, pentru ca în noaptea asta veți lucra pe echipe.
Apoi dispare cu tot cu fetita. Jeff părăsește camera.
- Eu încă nu înțeleg de ce atâta tărăboi, spune el ridicând o mana și plecând.
- Echipe? spune Rider.
- Adică tu și Toby, Rose și Hoodie și Ally și cu mine avem treaba, spune Masky. Îmbrăcarea.
- Offf, oftam eu și Rider.
- Rider, eu sunt prima în baie!
- Mhm mhm, fie.
Toată noaptea vanasem și eu aveam multe emoții pentru ca nu știam dacă îl puteam mulțumi pe Masky. Dar emoțiile au dispărut pe parcurs. A fost o noapte frumoasa. Mazgaleam pereții de sânge și torturam oameni. Era sa ne prindă politia de vreo doua ori, dar am avut încredere ca Masky putea sa ne scape pe amândoi de ea.
Și acum sunt în pat.
E ora doua. Doua după-amiaza. Iar raspoimaine va fi ziua mea. Minunata toamna aurie și rece, cu miros de frunze și de struguri, m-a adus pe lume pe data de 12 noiembrie. Totul minunat. Tot ce vreau de ziua mea e sa îl vad pe Julian măcar o data. Totul s-a întâmplat atât de... Rapid. Adică, pana la urma, nu știu cum de Julian și-a amintit viata anterioara dacă nici măcar nu îl vor aduce la conac. Seamănă cu o carte cringe de pe wattpad, dar asta nu e o născocire a vreunei fete care n-are ce face. Asta e realitatea pe care o trăiesc eu și asta îmi face viata mai interesanta, cumva. Și, in același timp, e un coșmar pe care deși și-l doresc, le recomand fetelor sa își trăiască viata curat.



Eu și Ei - O cauză Pierdută Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum