Orice Poveste Frumoasă are un Sfârșit trist

8

- Deci sa înțeleg. Voi sunteți vârcolaci?
- Exact! spun Caden și Marina la unison
- Wow nu ma așteptăm la asta.

- Nici eu. se aude vocea lui Dylan din spate.

Atunci pe ușă întra Cristi și Vlad.

- De ce ne-ai chemat? spune Vlad.

- Pentru că am o veste pentru voi. În timpul antrenamentului Caden mi-a sărit în față împreună cu Marina. spun eu repede.

- Ai spus cumva Caden și Marina!?!? spun gemenii la unison.

- Salutare! spun Caden și Marina la unison.

- Nu pot sa cred! spune Vlad și se uită la Marina.

Cei doi rămân stană de piatră. Ne uităm la ei și vedem ca ochii lor se fac roșii și după aceea își revin la normal.

Fix atunci o voce cunoscuta se aude un încăpere. Pe ușă întra chiar Maria, vechea mea prietenă.

- Ce se întâmplă aici?

- Maria!! spun eu și sar pe ea.

- Ho femeie ca ma omori!

- Ne-a lipsit sarcasmul tău. spune Cristi.

- Eh acum m-am întors ca să-mi iau revanșa față de doamna asta. spune referindu-se la mine.

Maria îl observă pe Dylan și îmi șoptește.

- Frumușel băiatu'.

Atunci un mârâit de gelozie îmi scăpa din gură.

- Nu te atinge de el! îi șoptesc eu Mariei.

Atunci toți încep sa râdă inafara de mine.

- Lupisor ești cumva geloasă? întreabă Dylan.

- In visele tale. spun eu rece.

- Păi să ști că eu chiar visez.

Atunci pe ușă întra una dintre gărzile de la granița de Nord.

- Alpha, Lună am prins doi Rouge care ne-au încălcat teritoriul! spune garda gâfâind.

- Ma duc eu sa văd ce se întâmplă.

- Bine dar ai grijă.

- O să am.

Cu astea spuse am plecat cu garda la temnița în care erau acei Rouge care ne-au încălcat teritoriul. Când am văzut cine sunt am ieșit afară din temnițe și am spus tare, clar și răspicat ce vreau sa se întâmple cu prizonierii.

- Vreau să-i omorâți numai de cât fără să îi chinuiți și după ardeți cadavrele!! După ce ați terminat ma anunțați!!

- Da Lună! spun toate gărzile la unison.

Când toți aud ce ordin am dat au venit în fuga către mine. Dylan a venit și ma luat în brate și eu am început sa plâng de frică.

- Ce sa întâmplat lupișor?

- Ei sunt. spun eu cu vocea stinsă.

- Cine?

- Andreea, sunt ei? întreabă Cristi.

- Da.

- Cine sa fie?

- Oamenii care i-au făcut viata un iad pe pământ. spune Vlad.

- Au chinuit-o și au bătut-o pana când a cedat. Dacă nu o țineam aici nu mai erați împreună. spuse Cristi cu o teama în voce.

După ce m-am liniștit am întrat în casă unde erau toți tolăniți pe canapea. Am mers cu Dylan în camera noastră și am început sa vorbim.

- Am decis și am să-ți spun tot trecutul și cu bune și cu rele. Doar dacă promiți ca ne te vei enerva și că nu vei face o criza după ce auzi ce ma marcat.

- Bine promit.

- Așa deci. De când am fost la școală în România am fost bătută cu cureaua de părinții mei adoptivi. De fiecare data când mergeam la nașii mei mereu fiul lor cel mare mă ademenea cu scuza ca îmi arata oile... Dacă te întrebi ei locuiau la țară... Revenind! Ma ademenea cu scuza ca îmi arată oile dar defapt făceam altceva. Și cum eram o proastă și trei-sfert, ma lăsăm dusă cu zăhărelul. Când ne-am mutat în Germania am avut numai zile negre. Nu aveam nici un prieten sau vreo rudă acolo. Când am întrat la școală acolo am devenit timida și retrasă. Nu ma jucam cu copii și nici nu vorbeam cu nimeni. După un an jumate' m-au transferat într-o alta clasă. Acolo toți copii ma înjurau și nu mă lăsau nici în ruptul capului în pace. După ceva timp m-am saturat sa se râdă de mine și am început sa devin rea. În clasa a 6-a toți băieții din clasă se fereau de mine. În vacanta din înaintea clasei a 6-a am fost în "vacanță" în România. Atunci aveam 12 ani și tot atunci cu așa-zisul-meu-văr, mi-am pierdut puritatea. De atunci nu am mai avut curajul să mă apropii de un băiat pana când am dat de Cristi, care ma ținut aici și am fost pentru 6 luni împreună.

- Ai făcut și cu el ceva? spune el surprinzător de calm.

- Nu. După care am mai făcut cercetări și în 5-6 ani am aflat tot adevărul despre mine și familia mea.

- Nu ma așteptăm la asa un trecut.

- Nu tuturor le e ușor în copilărie. Chiar dacă am avut părinți nu ma simțiam niciodată în siguranță și iubită.

- De mine îți este frică?

- Defapt tu m-ai făcut să-mi recapăt curajul de a vorbii deschis și a iubii din suflet. Tu ești singurul care sa putut apropia atât de mult de mine. Nici măcar cu prietenii mei și frații mei nu m-am înțeles atât de bine ca și cu tine. Te iubesc și nu vreau sa te pierd niciodată Dylan.

- Și eu te iubesc lupișor. spune după care ma sărută dulce și apăsat. Acum dormi e târziu. Și mulțumesc că ai avut încredere în tine mine și mi-ai spus ce e cu trecutul tău. spune și ne învelește pe amândoi cu plapuma calda și adormim îmbrățișați.

Scuze ca a durat atât de mult sa postez dar nu am mai avut idei ce sa scriu dar acum m-am reîntors.

#922cuvinte

PS. La media e Maria.