Orice Poveste Frumoasă are un Sfârșit trist

23

Marco pov.

Razele soarelui îmi întra în ochi și îmi deranjează ochii. Deschid ochii și ce vad mă uimește. Am adormit în camera Andreei! O sa mă omoare.

Un mormăit indescifrabil se aude din partea stângă. Îmi întorc capul și dau de un corp de bărbat.

Ușa se deschide și pe ea întra Andreea.

- Ah. Te-ai trezit. am vrut sa vin eu sa te trezesc. Hai în living. spune și iese din cameră.

Mă dau ușor jos din pat și merg repede în living unde stau trei bărbați și doua femei pe canapea.

- Marco, ei sunt Vlad și Marina, Mădălin și Marc îmi sunt frați, și cea de lângă Mădălin e Claudia, iubita lui. Au venit acum o oră să te vadă. Se pare ca au auzit de nepotul lor! spune ultima propoziție mai tare, aproape strigă, și da negativ din cap în timp ce privește scările.

- Dacă cuiva i-a fost lene să ne anunțe, a făcut-o altcineva! spune acel Vlad.

- Ca să ști, cumnațel, nu mi-a fost lene, dar am fost obosita și stresată. Tocmai ce venisem de la adunare și eram morți de somn. spune Andreea cumnațel în scârbă.

- Nu mă mai numi cumnatul tău. Ști ca nu a fost sa fie!

- Și mai bine asa decât sa o fac cu frate-tău!

- Ah, nu o faci cu mine dar o faci cu el! spune fostul Beta apărând din bucătărie.

- Ohoho, tu să taci. Tu să taci! Ca dacă erai mai atent, nu trebuia să-mi găsesc acum alți Beta și Gama!

- Și încep. mormăie bărbatul singur.

- Dacă nu erai plecata tot timpul la ăla, nu se ajungea aici! striga fostul Beta și e aproape să sară la bătaie la Andreea.

Andreea însă, se calmează, își încrucișează mâinile la piept și se lasă pe un picior. Îl studiază din cap pana în picioare pe fostul Beta și un rânjet diabolic îi acoperă buzele.

- Ști? Cred ca ți-ar sta mult mai bine în rochie. spune Andreea și dintr-o dată, fostul Beta e îmbrăcat într-o rochie roz, de pițipoancă.

Fostul Beta fuge sus pe scări, probabil sa dea jos de pe el acea cârpă. Un râset se aude de pe scări și când mă uit e Alpha Suprem.

- Ce i-ai făcut? întreabă Alpha Suprem către Andreea.

- Eh, un pic de magie nu strică niciodată. spune Andreea și îl sărută.

- Alpha Suprem. spun și îmi las capul în jos.

- Mă jur ca îl bat de îmi mai zice așa! spune Alpha Suprem către Andreea, referindu-se la mine.

- Marco, de acum ne zici pe nume. Mie Andreea și lui, Dylan.

- OK.

- Bun.

- Acum vreau să-mi cunosc și eu nepotul, ce naiba? Doar nu am venit degeaba! spune Marc cred.

- Spunele cine ești, din ce haita vi, câți ani ai, cum ai ajuns la mine? spune Andreea și eu mă uit la ea disperat.

- Mă numesc Marco Cross, 12 ani, vin din Blackshadows. Am fugit din fosta haită după ce Ayden a început sa strige la mine ca am spart un pahar. Eram la masa și el era lângă mine. Eu tremuram de frica sa nu mă bage în seamă, și dintr-o data mi-a căzut paharul cu apa pe care îl aveam în mână pe podea. Sa spart și Ayden a început sa strige la mine ca nu sunt atent, sa am mai multa grija cu lucrurile care mi le oferă. Eu am fugit în living și m-am ascuns sub scări. Mă găsit și a început sa dea în mine cu cureaua. Mă scos afară unde se adunase toată haita.

Andreea pov.

Are deja lacrimi pe obrajii roșii. Cât de mult as vrea sa îl omor acum pe Cross și întreaga sa haită!

- Toți se uitau la mine de parca as fi o creatura hidoasă. Ayden a început sa dea cu pumnii în mine în timp ce doua gărzi mă țineau. Toți se uitau și nimeni nu făcea nimic. Înainte sa scap de cele doua gărzi, m-am uitat la frații mei și puteam vedea doar durere, dezamăgire față de propriul tată, mila pentru mine și neputință de a face ceva. M-am zbătut sa scap de gărzi și când m-am văzut liber, m-am transformat și am fugit. Am fugit timp de 2 zile și 3 nopți. Când am ajuns pe teritoriul haitei acestea, am leșinat la granița și m-am transformat înapoi. Știu ca m-am trezit într-un pat. În camera intrase una dintre gărzi și mi-a spus ca trebuie sa stau ascuns pana Alpha Suprem pleacă. Am stat pe teritoriu timp de doua luni și m-am ascuns de toți. Pana ieri când ai făcut antrenamentele și eu trebuia sa stau cu actualul Beta. Un băiat de aceeași vârstă cu mine, mă jignit când mă uitam la Andreea, spunând ca îmi place de cea care mă poate omorî în doar câteva secunde. Atunci m-am enervat și am început sa dau într-un copac pana acesta sa prăbușit. Și de aici ști. enumăr băiatul cu inima frântă și eu îl iau imediat în brațe.

- Gata. Totul sa terminat. Îți voi aduce frații aici și nu vei mai fi singur. îi șoptesc la ureche și simt cum se liniștește treptat.

Mă despart de el și abia atunci îmi dau seama ca și eu am lacrimi pe obraji. Îmi șterg lacrimile în același timp cu Marco și mă uit la el dragastos.

- Știți ceva? Eu nu am ve it aici sa bocesc. Am venit sa petrec timp cu un posibil viitor Alpha Suprem. spune Marc și mie îmi vine sa îl sărut la ce idee are.

- In mod normal i-aș fi dat una peste cap la ce prostii scoate pe gură, dar de data asta are dreptate. îl aproba Mădălin și eu mă uit la Marc ca la un extraterestru.

- Apropo de "posibil viitor Alpha Suprem", sa nu te acomodezi cu ideea pustiule. Cine știe? Poate cazi de la conducere dace se întâmplă un miracol și sa am copii. spune Dylan și toți ne uitam la el de parca tocmai a omorât un vârcolac și pleacă de parcă nimic nu sa întâmplat.

- Dy, ști ca minunile se întâmplă doar când ai mai mare nevoie de ele. Și în plus, sa nu mai aduci asa ceva în vorba niciodată! Ști cât ați suferit! Și nu cred ca dacă s-ar întâmpla ca această "minune" , ți-ai dori să se întâmple o alta nenorocire. spune Marina către Dylan.

- Chiar trebuie sa ne aduci aminte?! strig împreună cu Dylan la Marina.

- Îmi pare rău! spune aceasta și își ridica mâinile deasupra capului în semn de predare.

- La ce va referiți? spune Marco.

- Am să-ți spun deseară. îi răspunde Dylan.