Orice Poveste Frumoasă are un Sfârșit trist

22

- Ah, minunat! Acum mai lipsește doar Alpha Haitei Blackblood și suntem toți! spune femeia și mie îmi vine sa râd.

-...

- Defapt, legat de asta... spun eu și îmi întorc gatul sa vadă tatuajul cu emblema haitei.

Amândoi fac ochii cât cepele, mai să le iasă globurile oculare din cranii. Se uita unul la altul și apoi pleacă fără sa mai zică nimic.

- Ce nepoliticos! În loc să mă salute, pleacă de zici ca nici nu ne cunoaștem. Pffff... Sa creadă ei ca eu mai vin vreodată la o astfel de întrunire! Plecăm! mă crizez eu și pot sa aud chicoteli în spatele meu.

Mă întorc pe călcâie și înaintez puțin. Mă bufnește râsul și mă întorc la ceilalți. Îl iau pe Dylan de mână și înaintăm spre sala de conferințe. Când ajungem, vedem multe perechi de Alpha, Beta și Gama. În capătul mesei stau Alpha și Luna haitei. În celălalt capăt al mesei, sunt locurile lui Alpha și Luna Suprem.

Dylan merge la locul său cu Beta și Gama, iar eu merg la locul rezervat pentru Alpha Haitei Blackblood cu Christian și Alexia în spatele meu. Ne așezăm toți și Alpha Haitei Blackschadows începe.

- Îmi pare rău că a trebuit sa veniți atât de repede aici dar am un motiv bun pentru care am anunțat întrunirea de urgență. Fiul meu cel mai mare a dispărut! spune și șușoteli se aud în toată încăperea.

- Și ce? Dacă a dispărut, puneți al doilea copil la conducere. spun eu rece și toți încep sa mă privească uimiți, inafara de Dylan, care mă privește mândru.

- Ei bine Alpha, —spune în scârbă "Alpha"— nu pot pune cel de-al doilea copil la conducere. Asta e legea. "Primul fiu al unui Alpha, vine la conducere când fiul face 18 ani". Deci, prin urmare, trebuie sa fie băiat ca să între la conducere. spune tatăl lui Marco.

- Domnule Cross, după cum puteți vedea, eu sunt o femeie și sunt la conducerea Haitei Blackblood, cea mai puternica haită după Haita Supremă. spun și iar se aud șușoteli în întreaga încăpere.

Când aude ce apelativ am folosit, doamna Cross face ochi cât fundurile de borcan.

- Domnișoară Hell, poate sunteți o femeie, dar nu puteți fi Alpha. Asta e practic imposibil! se crizează Ayden și pot sa jur ca are în minte un milion de feluri în care sa mă tortureze.

Mă ridic în picioare și încep sa spun pe tonul de Lună Supremă.

- Ascultă aici Cross! Am puterea și permisiunea de a te ucide foarte lejer! Pot chiar sa ucid haita asta în doar câteva secunde și tu nu vei putea face nimic! Noi plecăm! spun și privesc spre Dylan care are un rânjet murdar pe chip.

Ne ridicam și plecăm spre ușa și înainte sa ieșim, îmi întorc capul pe jumătate și spun peste umăr.

- Ah și, declar război haitei tale Cross. Pupix! spun și încep sa rad ca psihopata în timp ce ies pe ușă cu restul batlalionului în spatele meu.

Marco pov.

Nu îmi vine sa cred ca Alpha Haitei Blackblood ma luat în custodia ei. După ce acel monstru ma chinuit atâția ani, am găsit o casă. Vreau sa o aștept să îi mulțumesc.

Urc scările pana la ultimul etaj unde e camera Andreei. Găsesc ușa camerei ei fix lângă a mea. Întru și dau de o cameră simpla dar mare. Un pat de trei persoane din stejar combinat cu brad, cu așternuturi  negre, sta în mijlocul camerei. Pereții negri îți dă un sentiment de liniște dacă te uiți la pozele și beculetele de deasupra patului.

Două geamuri din pământ până în tavan duc la balconul micuț, intim și primitor. Două uși sunt pe partea opusă patului. Pe peretele opus balconului, sunt litere de aur. Sub ele pot vedea un mesaj deasupra unui înger cu capul între picioare și aripile sângerânde.

Un înger cu aripile tăiate și chinuit în focurile infernului de diavolul însuși.

Ating cu vârful degetelor desenul și simt cum lacrimile îmi inundă ochii. Parcă îmi descrie viața. Nu am știut ca și ea a suferit.

Întru pe prima ușa opusa patului și dau de un dressing.

- Vai de viața mea...

Totul era distrus. Zici ca a fost al treilea război mondial aici.

Închid ușa și merg la cealaltă ușă. O deschid și dau de o baie destul de mărișoră. O vadă mare, un duș de sticla vizavi de chiuvetă și ce mai trebuie într-o baie.

Toată încăperea e cu faianță albă cu modele aurii.

Ies din baie și ma așez pe marginea patului.

Dylan pov.

Nu am crezut vreodată ca Andreea ar avea curajul de a răspunde unui Alpha, dar să mai declare război unei haite?! Femeia asta e nebună, ma jur. Dar e nebuna mea. Ah, ce bine sună a mea. E a mea și doar a mea. Păcat ca nu mai putem avea copii. Dar putem adopta. Și îl avem și pe Marco.

Ajungem acasă și merg cu Andreea în camera noastră. Când deschid ușă, o silueta mai mica decât un adult, își face apariția pe marginea patului, aproape sa cadă. Ne apropiem încet și pot sa îl văd pe Marco.

- Nu îl trezi. spune Andreea în șoaptă.

- Nu are ce cauta aici. spun eu tot în șoaptă.

- Lasă-l sa doarmă. Pune-l în mijlocul patului. Eu merg să mă dezbrac. spune și dispare în dressing.

Îl pun pe Marco pe mijlocul patului și merg și eu în dressing unde o găsesc pe Andreea în pijamale și demachiată. Gata de somn.

- Ești sigură?

- Da. Nu vreau ca și el sa aibă coșmaruri din cauza lui taică-său. Și chiar voi face ceva încât și ceilalți copii sa fie bine.

- Are rost sa întreb ce ai de gând?

- Nup!

- Mă gândeam eu.

Ieșim din dressing și ne punem în pat lângă Marco.

"Pot să-mi încerc norocul?"

"La ce?"

"Iubito, ce ai de gând sa faci?"

"Dacă nu vor război, sa îmi dea copii. Nu doar cei a lui Ayden, ci și copii de Beta și Gama."

Închid link-ul și alunec încet în lumea viselor. Lumea viselor erotice cu Andreea😏😏😏😏.