♡𝓐𝓷𝓭𝓻𝓮𝓮𝓪 𝓟𝓸𝓽𝓽𝓮𝓻 ♡

~6~

Imi indreptam pasii cu mare grija spre cabana lui Hagrid care era situata la marginea Padurii Interzise. Eram prinsa intre Harry si Orion care se sprijineau de mine pentru a nu aluneca. Alexander mergea fara nicio grija in spatele nostru cu Ginny care era infasurata pana in gat cu fulare colorate in rosu si auriu. Mergeam la Hagrid pentru a incerca sa scoatem de la el informatii despre Piatra Filosofala pazita de profesorii din scoala. Potecile care dadeau spre padure erau inghetate si albe ca cea mai fina patura de nea, copacii isi imbracasera deja vesmintele de un alb imaculat. Eu tremuram de frig pentru ca imi lăsasem fularul in camera si cei doi care tot mergeau pe langa mine nu imi erau de prea mare ajutor. Imediat ce am zarit cabana micuta, din lemn auriu a lui Hagrid, am inceput sa ii multumesc lui Merling. Harry, Orion si Ginny au luat-o la fuga si pentru mai multe clipe mi-am imaginat cum isi iau o cazatura de toata isprava, am zambit in gand. Alexander și-a croit drum langa mine si mi-a înfășurat gatul cu fularul sau colorat in culorile casei Gryffindor.
-Multumesc.*am spus simplu cu cu un zambet ștrengar pe buze.*
-Pentru nimic, nu vreau ca sora mea din alta mama sa inghete.*mi-a raspuns si am pufnit amandoi in ras.*
Cand am ajuns noi in cabana, ceilalti erau asezati deja la masa mare din bucătărie. Hadrig ne-a salutat si după ce ne-am asezat ne-a intins o farfurie gigantica plina cu fursecurile sale tari ca piatra si ne-a turnat cate un ceai, el și-a pus într-o galeata ruginita de 5 l.
Am inceput eu sa il intreb si nu a parut dornic sa ne dea nicio explicație. Alexander si Harry l-au asaltat din prima cu intrebari in timp ce Ginny l-a luat pe ocolite.
-Ajunge! Sunteti exact ca parintii vostri, nici ei nu ma lasau niciodata fara sa afle ceva! James si Sirius mereu imi erau alaturi,chiar daca erau cei mai ravniti baieti din scoala si intrau mereu in belele, Remus era cel inteligent care venea cu ideile salvatoare, Lily mereu ii certa pe baieti si se lasa înduplecata de ei cateodata si Arthur era cel inofensiv.*termina pe un ton melancolic, parca amintindusi acele vremuri îndepărtate.*
-Parintii nostru erau prieteni?*am intrebat dupa ce am analizat situatia.*
-Merlin, ce gura spartă am!*a exclamat uriasul nostru prieten* Nu trebuia sa vorbesc eu despre asta, lui Dumbledore nu o sa ii placa. Eu nu va mai spun nimic!
De multe ori este usor de induplecat si ne lasa aproape singur sa scoteam informatii de la el, dar acum a rămas de neclintit si a trebuit sa abandonăm orice incercare de a afla ceva despre parintii nostri sau Piatra Filosofala. Drumul spre castel a fost mai scurt pentru ca ne doream cu totii sa ajungem la masa cat mai repede, asa ca atunci cand Orion a alunecat din neatenție pe gheata subtire nu am putut sa spunem ca nu ne-am imaginat scena, dar cu alti protagoniști.
Cina a fost la fel de delicioasa si satioasa ca celelalte de pana acum. Am mancat in aceasi atmosfera prietenoasă si calda de care m-am indragostit din prima zi petrecuta in noua mea casa. La sfarsit,Dumbledore s-a ridicat si ne-a anuntat ca cine doreste poate ramane la Hogwarts de Crăciun, a fost cea mai buna veste primita si imediat mi-am trecut numele langa cele ale fratelui meu, Ginny, Orion si Alexander. Un ranjet smecheresc mi-a aparut imediat pe fata, nu stiu daca este din cauza ca raman sa imi petrec Craciunul cu prietenii mei in cel mai frumos loc pe care l-am vazut sau din cauza atitudinii protectoare a lui Black.
●●●●●●●●●●

Craciunul. Cea mai frumoasa sărbătoare. Stateam asezata turceste pe canapea in salonul comun care acum era umplut de rasetele noastre, doar eu, Harry, Alexander, Ginny si Orion. Cei mai buni prieteni din scoala, cei cinci obraznici. Primisem cadou de la Orion o carte deapre toate potiunile existente, cartea avea imagini foarte frumos colorate, in miscare si chiar Alexander a indraznit sa se uite in ea. De la Ginny am primit un plover tricotat de mama ei, o femeie foarte draguta din cate am inteles si un set de fulare asortate, asta mi-a amintit de intamplarea din ajun. De la fratele meu am primit un set de intretinut matura si asta ma bucurat nespus, chiar daca stia ca el o sa ajunga sa aiba grija si de matura mea. La sfarsit am observat cinci cutiute mici, albastre si infasurate in panglica aurie. Alexander s-a îndreptat putin temator spre ele si a ridicat-o pe cea mai mica, a citit repede biletelul si a deschis-o. A scos de acolo un cutitaj negru, avea unele portiuni fine din piele si rubine, pe el erau încleștate cu aur numele marii lui famili "Black-Alexander". Ginny i-a urmat exemplul la putin timp si a apucat si ea o cutiuta din cele ramase care avea numele ei. A scos din ea un pieptam din argint, pe o parte avea un rubin micut, mov, si numele familie Weasley era scris pe el. Chiar daca a inaintat cu pasi mici, a ajuns si Orion langa ceilalti. El a primit cel mai mare pachet si din interior a scos o carte cu coperti vechi si intitulata "Cartea Strengarilor". Harry deja admira de cateva minute o pelarina despre care Orion spunea ca este o mantie de invizibilitate. Ultima eram eu, am pornit sigura pe mine si am apucat ultima cutiuta. Am deschis-o si inauntru am gasit un colier micut, din aur alb si cu o piatra minunata, albastra. Piatra avea inclestata pe ea numele familiei mele, adica Potter si numele meu era pe spatele colierului. L-am luat in mainile mele firave si mi l-am prins la gât. M-am uitat la prietenii mei si am zambit cu toti la unison.
-Cine ne-ar trimite noua astfel de cadouri?*a intrebat Ginny*. Nici nu stiam ca in familia mea exista acest piaptan. Si pentru ce ne folosesc?
-Nu stiu ce sa zic. Cred ca colierul meu a fost al mamei, altfel nu imi explic si mantia lui Harry trebuie sa fi fost a tatei. Pieptanul tau cu siguranta este bun la ceva, trebuie sa ii întrebi pe ei tai. Si cineva i-a dat cartea lui Orion cu un motiv bun.*am raspuns nedumerită*
-E singurul destept de aici?*a intreabat Alexander*. Dar cuțitul meu?
-Nu sti daca ar fi putut fi al tatalui tau? Numele familiei tale este pe el.*s-a interesat Orion*
-Nu stiu cam nimic despre tata, nu l-am cunoscut niciodata, stiu doar ca mama a fost dezmostenita cand s-a maritat cu el si dupa nu vrea sa imi mai spuna nimic. E posibil sa fie al lui totusi, dar nu am pe cine sa intreb, singurii care stiu ceva de familia Black sunt verisorii mei, Malfoy si nu am de gand sa îi intreb pe ei nimic.*ne-a raspuns rece*
Am privit pentru ultima oară lantisorul si pentru o secunda am crezut ca o zaresc pe mama, ca ii zăresc ochii de un verde smarald in piatra...
●●●●●●●●●●♡♡♡♡♡♡●●●●●●●●●●
Nota autoarei: Scuzati greselile gramaticale. Ce parere aveti despre noua coperta? Astept comentarii!