♡𝓐𝓷𝓭𝓻𝓮𝓮𝓪 𝓟𝓸𝓽𝓽𝓮𝓻 ♡

~65~

-Stii că este o prostie, nu? Putem crede că este o scriisore sincera, eu asta cred, dar Harry nu va fi de aceiasi parere.*a încercat să imi explice Orion*
Eram ascunsi într-un colt din cortul imens in care ne aflam. Imens era mult spus, dar macar asta trebuia să fie exagerat. Il trasesem acolo cu forta pe Orion, facandu-l să își lase hârtiile si cartile in dezordine pe masa din bucatarie. Paruse ingandurat cand i-am aratat scrisoarea, dar asta nu l-a impiedicat să o citească in liniste. Credea că este sicera, dar, într-un fel, avea dreptate. Nici Harry și nici Alexander nu o să creada, in Harry imi puneam sperante că o să inteleaga, dar cu Black nu aveam nicio speranta. Isi ura prea mult familia ca să il creadă chiar pe varul său.
-Stiu la ce te gandesti si sunt de acord, Alexander este o cauza pierduta pe vecie. In plus, tu vrei ca Harry să citească ultima propozitie?*mi-a zis pe un ton urat*
Mi-am dat ochii peste cap. Urasc cand se comporta ca un frate prea protector, imi este prieten, dar poate fi enervant uneori. Eram pregatita să ii raspund, cand vocea lui Ginny m-a scos din transa. Era un tipat neauzibil, de parca tocmai se calmase brusc. I-am aruncat o privire rapida lui Orion, inainte să o iau la fuga spre sursa zgomotului. Pe drum ne-am intalnit cu Harry si Alexander, care s-au oprit in pragul cortului. M-am izbit de spatele lui Harry, scancind incet, inainte să imi ridic privirea. In fata noastra erau trei siluate, de fapt, erau trei adolescenti de 16 ani. Ne zambeau, iar siluata din mijloc imi inspira incredere. Era o fata, bruneta, iar ochii săi isi schimbau culoarea mereu, era fermecătoare si mă miram că baietii de langa ea nu o lipisera de ei. Purta o pereche de pantaloni militari si o maleta alba, era simpla, dar tot atragea priviri. Baietii de langa ea erau diferiți de la cer la pamant, asta pentru că asa si aratau. Primul avea parul negru ca (,) carbunele, ochii inchisi la culoare, pielea alba si ne zambea amuzat. Imi placea de el. Imi dadea increderea pe care o voiam de atata timp. Al doile baiat era chiar blond, amintindu-mi, in mod dureros, de Nikolai si parul său pe care il adoram. Avea ochii albastri, semanand mult cu (,) cerul insorit si mă facea să imi aduc aminte de tot ce citisem vreodata. Nu se poate...
-Buna! Sunt Piper McLean.*ne-a salutat zambitoare fata*
-Nu se poate, Piper este un personaj literar!*am prostestat, uimita de ce tocmai aflasem*
Baiatul cu parul negru a ras, scoțând la vedere o sabie neagra, straluctioare. M-am dat un pas in fata, incercand să mă apropi, dar mainile lui Alexander s-au strans in jurul meu, blocandu-ma.
-Trebuie să mă recunosti si pe mine, nu-i asa?*m-a intrebat*
-Esti Nico. Nico di Angelo, iar cel de langa tine este Jason Grace.*am rostit mecanic*
Orion a dat din cap puternic, neintelegand cum pot stii atat de multe despre carti, dar nu mă preocupa starea lui. Erau chiar aici, in fata mea, cele trei personaje pe care le iubeam.
-Ce ziceti daca ati merge cu noi pana unde ne-am amplasat cortul si i-am explica prietenei voastre ce se intampla?*a propus Jason, al carui nune il stiam acum*
M-am lasat condusa mai mult cu forta prin padure, oricum nu intelegeam nimic. Mi se parea asa ciudat, asta inseamna ca toti zei, scandinavi, greci si romani exista, chiar si cei egipteni. Am zambit cand am ajund in tabara lor, pentru că universul ideal pentru mine devenise realitate. Cel putin, daca aveam să mai traiesc... Era o tabără amenajată in stil grecesc, lucru pe care l-am observat repede dupa stilul arhitectural ce era reprezentat în putinul spatiu. Jason s-a apropiat de foc, iar din mainile sale au iesit cateva fulgere, aprinzand gramada de ramurele. L-am auzit pe Alexander foinduse langa mine, impresionat. Nico și-a pus sabia langa el, in timp ce s-a asezat pe pământul cald, iar Piper i s-a alăturat, dupa ce ne-a oferit niste paturi. Erau frumos brodate, iar calitatea lor mă facea să cred că erau chiar din cabana Afroditei.
-Banuiesc că niciunul, inafara de domnisoara roscata, nu a citit seria aia de carti?*s-a interesat Nico, putin incruntat*
-Doar Andreea poate fi asa obsedata de mitologie.*a raspuns Alexander*
I-am dat un cot puternic, fortandu-l să taca. Piper m-a privit amuzata, iar eu m-am gandit că poate să vada ce simt. E fiica Afroditei, pana la urma.
-O să fie mai usor pentru voi să înțelegeți, dar cred ca ei o să îi fie mai greu.*a oftat Jason*
-Firar, doar explicati-mi odata!*am strigat exasperata*