♡𝓐𝓷𝓭𝓻𝓮𝓮𝓪 𝓟𝓸𝓽𝓽𝓮𝓻 ♡

~28~

-Nu uita, o data sau de maxim doua ori, domnisoara Potter.*m-a instruit McGonagall*
Am aprobat tacut din cap si am iesit din biroul ei, situat in apropierea turnului Gryffindor. Mi-am prins noul colier langa cel vechi si am luat-o spre terenul de Quidici. Girotimpul parea strain la gatul meu, chiar daca nu se observa, insa langa colierul din aur celest si safir parea mai bine. Am luat matura din drum si am iesit in racoarea dimineții. Soarele nu iesise inca dintre norii gri, insa ziua parea una favorabila pentru un antrenament. Harry parasise infirmeria acum doua saptamani si inca ne antrenam pentru urmatorul meci, cu toate ca nu se stia cu cine o să il avem. Intrasem deja in luna octombrie, insa zapada abia se observa pe treptele castelului si pe domeniu. Rumoarea elevilor scazuse insa, imediat ce temperaturile negative aparusera. Manusile mele din piele de dragon imi protejau mainile in timpul antrenamentului, chiar daca imi era mai greu să ma tin de matura. Terenul era singurul scufundat într-o patura alba de nea, pentru ca nicio echipa nu permitea accesul lui Hadrig aici, care era insarcinat să aiba grija de tot ce este pe domeniul scolii. Toti din echipa eram tensionati, antrenamentele lui Oliver devenisera extraordinar de incomode, insa nu ne permiteam să îi  spunem nimic, avand in vedere ca este ultimul lui an la scoala si voia cu tot sufletul cupa.
-Destul pentru astazi! Liberi!*racni Oliver de jos*
Am coborat la unison cu gemenii Weasley pe sol si am parasit vestiarul in favoarea unei companii mai placute, adică Nikolai. Lestrange mă astepta la umbra unui copac si imediat mi-a dat o îmbrățișare, afundanduși nasul in parul meu roscat, scoțian. Mi-a zambit sincer si m-a luat de mana in timp ce ne plimbam pe marginea lacului. Poate pareau lucruri de cuplu, dar noi ne obisnuisem asa, orice aste intre noi e ciudat si nu trebuie amplificat si m-ai tare.
-Stiam eu!*răcni o voce groasa din spatele nostru*
Theodore Nott ne privea cu zambetul marit pe buze. Nott facea parte din grupul lui Nikolai si parea cel mai putin interesat de mine de acolo, chiar daca nu pierdea ocazia să se uite murdar la mine, câteodată. Theodore era mai mult interesat de barfele scolii, daca aveai nevoie să sti unde este un elev, el iti putea spune orarul lui pe de rost.
-Ba nu sti nimic, Nott, asa ca ai face bine să faci pasi.*i-a poruncit Nikolai*
A parasit zona noastra in pas alert, dar eram sigura ca ori de cate ori l-ai ameninta, tot o sa ajunga barfa asta in scoala. Langa mine, Nikolai a oftat, insa a inceput să imi mangaie mana cu degetele sale calde. In scurt timp a inceput furtuna de zapada, iar noi ne-am adapostit in interiorul castelului, in sala de clasa unde faceam de toate. Baietii din grupul lui ne-au gasit pe amandoi stand pe jos, el avand o mana pe talia mea. Nott, Prince si Carrow ne-au privit chicotind, in timp ce Draco, Rosier si Avery se uitau murdar la mine, fiind constienti de mana lui Nikolai pe talia mea.
-Daca ai terminat cu teatrul, putem si noi sa jucam un joc de Quidici? Cupa a inceput deja.*l-a intrebat cu o spranceana ridicata Nikolai pe Draco*
-Presupun ca da, nu as rata niciodata un joc impotriva Andreei, pot să o vad foarte bine cand joaca.*i-a raspuns, facandu-mi cu ochiul*
Imediat a primit o palma peste ceafa de la Rosier, care ne-a facut pe toti să radem la unison. Mana lui Draco se pusese nestingherită pe piciorul meu, iar Nikolai il privea acuzator.
-Ai face bine să iti muti mana, vere, pentru ca este a mea.*i-a replicat Nikolai*
-Gata, lasa gelozia de o parte ,vere, nu ma bag in treburile tale cat e a ta, dar mai vedem dupa.*i-a raspuns ranjind*
Pentru mine nu au mai contat cuvintele lui, mintea mi se oprise pe loc, revenind la acea seara, cand Alexander mi-a spus ca sunt numai a lui. Oare sunt, Black?
●●●●●●●●●●●●♡♡♡♡●●●●●●●●●●●
Nota autoarei: Se pare că Black îi dă batai de cap saracei fete. Si e abia inceputul:)