♡𝓐𝓷𝓭𝓻𝓮𝓮𝓪 𝓟𝓸𝓽𝓽𝓮𝓻 ♡

~46~

Coboram scarile spre dormitoarele elevilor din primul an, dar ceva mă deranja. Alexander statea pe scarii, fără nicio expresie pe față, doar ingandurat si nepăsător. M-am apropiat si m-am asezat, fara să imi dau seama cat de aproape de el sunt. Nu m-a observat, din contra, și-a scos o tigara si a aprins-o. Iar a prins obiceiul ăsta tampit. L-am privit in speranta că o să imi vorbeasca, dar pana să mă observe a trecut ceva timp.
-Nu-i asa că lumea este perfecta?*m-a intrebat fara să mă priveasca*
-Poate dacă imi spui de ce e asa minunata. Pentru mine nu este.*am raspuns sincera*
-Si eu care credeam că ai viața perfecta! Fiecare baiat e in cap dupa tine, iar relatia ta cu Lestrange este vazuta perfecta.*mi-a explicat enervat*
-Nu am nicio relatie cu el. Cu Nikolai am terminat-o si nu o să mai repet niciodata ce a fost înrte noi.*am incercat să îi explic rabdatoare*
-Esti indragostita de el pana peste cap! Recunoaste!*aproape mi-a tipat in fata*
-Nu sunt indragostita de el! Sunt indragostita de un alt baiat, care nici macar nu isi dă semaa si nu mă place!*i-am tipat inainte să plec*
●●●●●●●●●●

-Cum adica nu avem doi inaintasi? Glumiti?*a strigat in disperare Harry*
Ne aflam cu totii pe teren, pregătiti pentru meci. Ginny nu putea juca, iar regulamentul ne interzice să avem rezerve in joc. Nu ar fi fost probleme daca era doar asta, dar Black se pare ca nu are de gand să apara la meciul asta. Sunt singurul inaintas, iar acest lucru poate insemna distrugerea echipei. Echipa Slytherin se uita pe furiș la noi, probabil vrând să vada care va fi urmatoarea miscare a noastra.
-Îl strâng de gat pe Alexander cand îl vad. Andreea, va trebui să te descurci singura.*mi-a explicat cu vocea tremurând*
Mi-am manjit ochii la el, nu se poate să mă lase singura cu ei. Echipa adversă este formata doar din baieti si nu s-ar da in laturi de la nimic. Fluierul s-a auzit puternic in spatele meu si ne-am inceput meciul. Mingea zburase departe, si credeam cu tarie că trebuie să o prind la inceput ca să am o sansa. Am prins-o si mi-am facut loc spre poarta Slytherini-lor. Am marcat, insa nu stiu cât o să mai reusesc să fac asta. 20 de minute mai tarziu eram obosita si inca zburam. Reusisem să mă descurc binisor din cauza antrenamentelor grele pe care le-am facut de atatea ori, insa avantajul adversarilor nu era prea placut. Fusesem impinsa si lovită de ei cu atata putere incat mai aveam putin si cadeam. Aveam mingea in posesie si mă indreptam spre poarta lor, când un bulgar mi-a aparul in spate, trecand periculos de aprope, si Avery mi-a taiat calea cu viteză, impingandu-ma cu toata forta. Ultimul lucru pe care l-am vazut înainte să mă prăbușesc a fost Harry prinzand smiciul de aur. Dupa, am cazut de la 30 metri direct pe pamantul rece, sub privirile speriate ale elevilor. Fratele meu a aterizat imediat in apropiere, cu fata alba ca varul. Asta primesti daca mă suprasoliciți! S-a apropiat să mă examineze, dar cand a vrut să imi atinga mana stanga am tipat si l-am lovit. M-a luat in brate atent si m-a carat așa pana la infirmerie. Asistenta l-a dat imediat afara din salon in timp ce incepuse să imi bandajeze mana ranita. Concluzia: o voi avea in ghips o perioadă de doua saptamani. Mi-a dat voie să plec dupa ce am asigurat-o ca sunt bine si in fata intrării l-am gasit pe Harry, care mă astepta fericit.
-Să mergem in Sala Mare, acolo o să îl gasim si pe idiotul de Black! E numai vina lui ca te-ai accidentat asa rau!*a constatat furios*
Nu l-am contrazis, pentru că nu ar fi avut rost, are dreptate. Sala Mare era plina cand am ajuns acolo si am fost intampinati cu apauze de masa noastra. La masa casei Slytherin era liniste, de parca nu ar fi accidentat pe cineva cateva minute mai inainte. La masa noastra se radea asa de tare incat toate mesele se uitau la noi.
-Ce dracu se intampla aici?*am intrebat curioasa*
-Alexander a innebunit. Fă ceva!*a strigat Ginny speriata*
Alexander statea pe banca cu o față melancolică, parca cautand cea mai luminoasa raza de soare. Un grup de fete din toate cele patru case se invartea pe langa el, iar prietenul nostru arata de parca se îndrăgostea de una pe secunda. M-am apropiat, fiind constienta că toata sala se uita la noi. Le-am facut semn să o stearga si mi-am trecut mana prin fata lui
A reacționat, e bine.
-Acum ce facem? O chemam pe McGonagall?*mi-a soptit Orion*
-De ce dracu avem grija de el? A lipsit de la meci si te-a lasat singura!*a tipat Harry, neobservand publicul*
L-am împins mai încolo pentru că nu avea de gand să ne ajute. M-am simtit prinsa de doua maini puternice si trupul mi-a fost intors spre Alexander. Mă tinea de coate puternic, cautandu-ma cu privirea in timp ce zambea. Deja mă speriasem de el, iar cand și-a unit buzele cu ale mele in fata intregii scoli m-am inspaimantat pe deplin. Mă saruta din plin, in fata intregii scoli care avea gura larg deschisa si eu incercam fara rezultat să îl dau jos de pe mine. Îl împingeam, dar palmele sale mă strangeau si mai aproape. Cautam din priviri ajutor si se pare ca l-am primit de la fratele meu, care l-a smuls pe Alexander de pe mine. Respiram greoi, iar capul meu era vraiște. Ce dracu a patit copilul asta?
-Am gasit solutia! E potiunea dragostei! Am antidotul de la Snape chiar aici.*a strigat aparand din hol Orion*
Am rasuflat usurata si l-am lasat pe Harry să îi vâre antidotul pe gat. Și-a scuturat capul si ochii i-au revenit la normal, parca era acelasi ca inainte.
-S-a terminat meciul? Avem tarta cu pară?*a intrebat nepăsător*
Și iar am ajuns la o criza de ras din cauza sa, dar eu nu pot să rad, ce a facut el a fost prea aproape.

*Intre timp. Camera perfectilor Slytherin*
-Esti un idiot, Rossier! Ți-am zis să faci rost de par de la o fata!*țipa Nikolai in fata lor*
-Asta am facut!*s-a revoltat baiatul inapoi*
-Numai la Andreea te-ai putut gandi? Exista mii de fete!*îl certa si Draco*
-A fost cel mai usor si nu stiam că este parul ei. Eu l-am luat pur si simplu de pe tricoul lui Draco.*a explicat baiatul*
Privirea lui Nikolai Lestrange s-a intors spre varul său. Îl detesta pentru ca o avusese pe Andreea, el ar trebui să poata indeplini misiunea, nu varul său natang.
-Te-ai culcat cu ea, nu? Ce inteligent din partea ta.*îl lauda Dolohov*
-Daca cu tine nu s-a culcat e treaba ta, Dolohov.*îl puse la punct Draco*
-Black tocmai s-a apropiat de ceva ce este al nostru, baieti. Nu putem permite asta. Lordul Intunecat are nevoie de amandoi, dar separati!*le reaminti Nikolai inainte ca grupul să se desparta*

●●●●●●●●●●●♡♡♡♡♡●●●●●●●●●●●
Nota autoarei: Cred că e unul dintre capitolele mele preferate, pentru că imi place cum a iesit la final. Doamne, Black, unde ai fost?
Intrebarea zilei: Care e treaba cu misiunea asta a lor? Hmmm...va place Malfoy sau Lestrange?
Apropo, daca nu imi lasati comentarii sa stiti ca ma gandesc sa abandonez cartea...