#1

60 3 0
                                    

    Razele soarelui o treziră pe Antonella din somn nervoasă aruncă cu o pernă în direcția geamului, își băga capul sub perne, dar uitase că își puse alarmă pe telefon în caz că adoarme, și alarma îi sunase până dintr-o mișcare căzuse din pat.

-La naiba de alarmă!!

-Bună dimineața lu....me....Cum ai ajuns acolo domnișoară?

-Simplu cu fundul!😅😅

-Hai lasă glumele mi-a dat mesaj tatăl Maiei și a spus că vine Maia la noi ca să ieșiți prin oraș.

-Bine.

    După ce mama ei ieșise din cameră, Antonella merse la baie și își făcuse un duș după care se îmbracă cu o rochiță rosie cu modele și peste o geacă de piele de culoare neagră, si poșeta ei tot neagră. Coborâse scările casei și merse în bucătărie.

-Ți-am făcut clătite cu nutella.

-Mersi mama.

-Și cea zis tatăl Maiei despre tabără.

-Mi-a spus că o lasă dacă tot mergi si tu.

-Yesssss

- Nu uita daca pățești ceva tu sau Maia ne sunati pe mine sau pe tatăl Maiei.

-Da mama.

    După ce mâncase clătitele după care merse la ușa  pe când deschise ușa și văzuse că prietena ei era gata să apară soneria.

-Ăăă....Ok....văd că mi-ai luat-o înainte.

   Fata era îmbrăcată într-un tricou negru și blugi de culoare neagră și peste o jachetă albastră, își luase prietena în brațe și plecase. Se plimbase prin parc și își luase un suc amândouă și se așezase pe o bancă din apropiere.

-Deci jur când mi-a zis tata că mergi in tabără și ma înscris și pe mine m-am bucurat foarte mult.

- Tu te bucuri din orice.

-Știu dar totuși, m-am bucurat chiar tare. Oricum știai că nu te lăsam să pleci.

-Ceva normal, noi mereu am împărțit totul ca surorile.

-Mă băgam în unul din bagajele tale de era nevoie.

-WTF Mia? Ești nebună.

-Știu.

-Și totuși cum încăpeai tu acolo?

-Intram mai greu dar încăpeam să știi?

    Spune fata luând o gură din suc iar Antonella râzând și luând și ea o gură la rândul ei din sticla ei cu suc.

-Oooo, știu fața aia, ceva te reține să spui ceva. Ia spune ce este?

- Nu e nimic doar că....

-E din cauza morții tatălui tău?

-Umpic.

-Anto, poate nu știu cum e să trăiești 11 ani fără tată, dar o să vezi totul o să se rezolve plus că el te veghează mereu.

-Știu. Mersi că îmi ești alături.

-Cum să nu fiu alături surori mele din altă mamă?

- Nu știu.

   Fetele erau așa apropiate, mai tare decât două surori, se iubeau ca surorile deși nu erau din aceeași părinți.

Din Întâmplare Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum