Ochii lui Taehyung transmiteau îngrijorarea si teama ceea ce l-a făcut pe Jungkook sa se îngrijoreze.
"Iubire, daca tu vrei sa raman la tine voi rămâne." spune blând Jungkook sarutandu-l fruntea si imbrarusandu-l mai strâns.
"Ar-ar trebui să-să intrăm. Se fa-face rece si-si nu vreau sa race-racesti." spune balbaie blondul facandu-l pe Jungkook sa chicoteasca.
"Asteapta putin." spune Jungkook si isi duse motocicleta în parcarea blocului apoi se întoarse la cel mare.
Jungkook îi lua mana băiatului in a sa si urcarea împreună spre apartamentul blondului. Taehyung isi scoase cheile si deschis ușa, urmând să aprindă becul si sa il lase pe Jungkook înăuntru, închizând din nou .
"Simte-te ca acasa! Imi cer scuze că e cam dezordine!" spune blondul puțin rușinat pentru mica dezordine din apartamentul său.
Băieții se descaltara, punandu-si adidasii lângă usa si
Cei doi intrara în living, Taehyung injurandu-se mintal pentru ca era destul de dezordonat.
"Oh doamne! Linisteste-te Taehyungie!" spune șatenul puțin amuzat cand il văzu pe Taehyung cum incepe sa se agite si sa strângă lucrurile ce erau împrăștiate, dar care nu arătau atat de rau.
Blondul se opri si se uita la saten apoi isi coborî privirea rușinat. Jungkook se apropie de el si il îmbrățișa, luandu-l prin surprindere.
"Te iubesc, Taehyungie! Foarte mult! Nu te mai îngrijora degeaba!" spune ridicandu-i privirea si sarutandu-l vârful nasului, facandu-l pe Taehyung sa roseasca.
"J-jungkook, e-eu... Te iubesc!" spune repede ultima parte si isi ascunse fata rosie în pieptul satenului.
Cei doi au stat în aceea pozitie cateva minute până când vocea blondul sparse liniștea.
"Ar trebui sa-i suni pe ai tai si sa le spui ca rămâi la mine!" spune ridicandu-si capul, roseata din obrajii sai fiind inca prezenta.
"Cred ca ai dreptate!" spune șatenul chicotind.
Cei doi se despartira din îmbrățișare, iar Jungkook isi scoase telefonul din buzunarul blugilor si isi apela MM, dar aceasta nu răspunse.
"Ce ciudat!" spune băiatul incruntandu-se.
"S-a întâmplat ceva?" intreaba blondul confuz.
"Nu răspunde." spune Jungkook punandu-si telefonul pe măsuță de cafea din fata canapelei.
"Poate sunt ocupați sau nu au auzit telefonul. Ii poti suna mai tarziu. Acum, vrei sa mâncăm ceva?" intreaba blondul venind mai aproape de saten.
"Hm, ok." raspunde șatenul, incruntatura de mai devreme transformandu-se într-un zâmbet.
Cei doi intrara în bucătărie, Taehyung deschizând frigiderul, analizând mancarea pe care o avea.
"Vrei dakjjim?" intreaba blondul puțin nesigur.
"Mhm." fu răspunsul satenului.
Taehyung scoase un bol destul de mare si il așeza pe masa, urmând să scoată doua farfurii dintr-un sertar. Puse mancarea la încălzit si se așeza la masa, în fața lui Jungkook, așteptând.
Între cei doi se lasa o liniste apăsătoare. Taehyung era acum foarte timid si se simțea vulnerabil.
"Tae, mai stii cand imi povesteau despre băiatul pe care îl placi?" intreaba Jungkook zâmbind, captandu-i atenția celui mare.
"Mhm." ingana blondul ca răspuns.
"Cine-cine era?" intreaba Jungkook putin nesigur, gandindu-se ca intrebarea l-ar putea supăra pe Taehyung.
CITEȘTI
𝙡𝙤𝙫𝙚 𝙮𝙤𝙪；𝙩𝙠
Fanfiction𝐥𝐨𝐯𝐞 𝐲𝐨𝐮 | ᴛᴀᴇᴋᴏᴏᴋ Câte se pot întâmpla când trimiți un mesaj persoanei greșite! □■□■□■□■□■□■□■□■□■□ ❝ "Promite-mi că nu mă vei părăsi vreodată..." "Îți promit, îngeraș!" vocea blândă a celui șaten reuși să îl mai liniștească pe blondul ce se...
