𝙡𝙤𝙫𝙚 𝙮𝙤𝙪；𝙩𝙠

》28《

Șatenul se trezise primul. Era destul de dimineata dar prefera sa privească chipul angelic al iubitului sau decât să se culce iar.

"La ce te holbezi asa?" o vocea groasă il făcu sa tresara usor.

"La cea mai frumoasă persoana pe care am vazut-o vreodata!" spune Jungkook zâmbind facandu-l si pe blond sa zâmbească.

Cei doi isi amintira de vechile lor conversații, de pe vremea când nu știau de sentimentele celuilalt.

"Esti mai timid decât atunci când vorbeam online." constata cel mic si zâmbi.

"Te-te deranjează?" intreaba cel mare nesigur. "Daca da, pot-pot sa ma schimb! Pot_" dar nu apuca sa termine pentru ca șatenul isi uni blând buzele cu ale sale.

Cel mare se linisti si ii răspunse la sarut. Era un sărit timid dar plin de iubire.

"Esti mai mult decat perfect exact asa cum esti!" spune cel mic si ii zâmbi, ducandu-si o mana in părul moale si blond al băiatului, masandu-i scalpul liniștitor.

"Sunt atat de norocos ca te am! Te iubesc mult!" spune blondul si isi înfășurat brațele subtiri în jurul corpului satenului si ingropandu-si fata in pieptul băiatului.

"Eu sunt cel norocos! Te iubesc, hyung!" spune inmuiat de vorbele dulci ale celui mare.

Se apleca usor peste el si îi sărută obrajul. Taehyung se rușina si isi afundă mai bine capul în pieptul satenului.

"Esti adorabil, ingeras!" spune cel mare zâmbind.

Taehyung doar mormăi mulțumit de căldură pe care o emana corpul celui mare și îl strânse mai bine.

Jungkook isi relua activitatea, ce de a se juca în părul iubitului sau.

Iubitul meu...Ce bine suna!

După câteva minute șatenul auzi mici sforaituri. Taehyung dormea dus în brațele celui mic.

Jungkook afișa un zâmbet înduioșat la vederea imaginii din fata lui. Îl inveli mai bine pe cel mare și își strânse mâinile în jurul blondului, inchizandu-l ochii. Avea nevoie de mai multă odihnă. Încă puțin somn nu va strica.

***

"

Iubire, trezirea!" șoptește blondul în încercarea de al trezi pe cel mai mic dar se pare ca esua, deoarece șatenul nu dădea semne ca s-ar trezi.

Blondul ofta scurt si ii îndepărta suvitele de par ce îi intrau în ochi, urmând să plaseze un sărit moale pe fruntea băiatului.

Jungkook începu să se foiasca, un mic zâmbet aparandu-i pe chip cand il văzu pe Taehyung. Părul ciufulit si împrăștiat în mai multe direcții si ochii pe care se chinuia să îi țină deschiși il făceau sa fie si mai adorabil ca deobicei.

"Kookie, am întârziat la facultate!" spune cel mare și vru sa se ridice dar șatenul il trase inapoi.

"Azi nu mergem la facultate." spune cel mic.

"Mm, de ce nu?" Intreaba confuz blondul.

"Mai sti cand m-ai pedepsit? Ei bine, pot sa mai primesc o pedeapsă ca aceia?" intreaba șatenul zâmbind iepureste.

"Adică...sa stai toată ziua cu mine si sa imi oferi afectiune?" intreaba blondul, entuziasmul putandu-se citi din glasul si privirea sa.

Șatenul murmură ca răspuns afirmativ. Taehyung chicoti si aproba.

Intr-o fracțiune de secundă șatenul ajunse deasupra celui mare, acum blondul privindu-l confuz, si chiar puțin speriat.

"Ce f-faci?" intreaba blondul.

"Shh!" sasai cel mic si ii așeza băiatului o subită rebelă de par după ureche.

"Ai niste ochi atat de frumoși! M-as putea uita la ei toată ziua!" spune Jungkook zâmbind si sarutandu-i obrazul.

Blondul roși la acțiunile celui mic si incerca sa isi ascundă fata in palme. Jungkook chicoti, sarutandu-i ambele mâini, urmând să se ridice de pe cel mare.

"Cred ca ar trebui să mâncăm ceva." spune Jungkook ajutandu-l pe blond sa se ridice si el.

"Cred ca..." dar un stranut il făcu sa se oprească.

Jungkook isi mari ochii si se îndreptată spre cel mare, luandu-i fata in palmele sale mari si inspectoratul îngrijorat.

"Iubire esti bine? Te simti rau? Vrei sa vedem un doctor?" intreaba agitat.

Taehyung doar chicoti. Șatenul era atât de drăguț cand era îngrijorat. Încă odată se simțea protejat. Încă odată se simțea iubit.

"Dumnezeule, iubire, a fost doar un stranut!" spune blondul zâmbind.

"Nu contează! Ar putea ajunge mai rau! Ar trebui să iei ceva!"

"În cel mai rau caz am răcit. Nu s-a întâmplat nimic!" spune blondul pastrandu-si zâmbetul.

"Oh, nu! Iar acum eu ce fac? Cum se trateaza o răceală?" intreaba șatenul agitat.

"E okay, Jungkookie! Na simt bine, nu iti face griji! Daca ma voi simți rau voi vedea un doctor." spune cel mare și îi sărută scurt buzele rozali ale celui mai mic.

"Sigur esti bine?" intreaba iar Jungkook.

"Foarte sigur! Daca sunt lângă tine sunt mai mult decat bine!" spune blondul puțin rușinat.

Șatenul zâmbi. Blondul era adorabil si gata! Orice ai spune nu îi puteai schimba părerea celui mic.

"Te iubesc!" spune șatenul

"Si eu! Acum hai sa mâncăm ceva." spune cel mare tragandu-l pe băiat în bucătărie.

■□■□■□■□■□■□■□■□■□■□■□■□■□■□■

[n/a] : inca un capitol cat de cat soft (sper). sper ca va place Si multumesc enorm pentru atenția pe care mi-o acordați! ^^