Capitolil XLI

5.8K 339 138
                                    

  Salutare,puiuti de unicorn ^-^ (da,ati avansat in grad). Ce mai faceti? Cum va mai sunt vietile absolut inutile de oameni normali? Daca intrebati (si daca nu :>)  a mea e taaare naspa. Ca de obicei :d .De ce? Pentru ca am fucking cititori care ma haituiesc si ma ameninta cu moartea!!  -__-
   Sunteti imposibili,oameni! Dar va iubeeeesc! <3 Am douaş' una de mii de vizualizari,pentru numele lui Lucifer!! Si eu care credeam ca de 20 nu trec (in 40 de capitole...) Deci da! Sunteti geniali! Va ador,bai! :3 Si Jeff va adora. Si Jack! Pana si James ffs! De Sean nu vorbesc,el iubeste pe toata lumea XD
   Oricum,curcubeismul meu v-a luat prea mult din timp si probabil v-a plictisit grav. Deci uitati un capitol care o sa va plictiseasca si mai rau :D

         Scarlett:

   Indiferent cat de dobitoc mi se pare Jack,ma bucur ca si-au revenit. Pana la urma el e singurul care i-a mai ramas si ar fi nedrept sa il ignore.

   -In primul rand as vrea sa scoti demonita aia din casa noastra. Apoi ma mai gandesc daca te suport dau nu prin preajma.

   -Jeffy...in primul rand da-ti sclipiciul jos de pe fata. Apoi ma mai gandesc daca imi e sau nu rusine sa stau langa tine pe strada.

   Am inceput sa rad si i-am sters lui Jeff urma roz de pe obraz,iar el a injurat-o pr Sally incadrandu-se in cam...o mie cinci sute de caractere.

   -Fata aia o sa arda pe rug...

   -Ei haide,Jeffy. E doar un copil.

   -Acel copil mi-a spus ca dormi cu lumina aprinsa.

   -O sa arda pe rug!

    Am ras,apoi am luat-o toti trei spre padure.

    Aveau multe de povestit. Jack ii spunea ce s-a mai intamplat prin oras si in partea sudica a padurii,iar Jeff ii descria cadavrele ciopartite si tampeniile pe care le-a facut Sean in ultimul timp. Radeau in continuu,iar eu mergeam linistita alaturi de ei. Totul era in regula...pana a venit vorba de mine.

   -Si...tu si Scarlett sunteti impreuna de...

   -Un an. Bine...nu chiar impreuna de un an,a fost ceva de genul 'relatie la distanta'. Iar ea nu stia ca exist,deci...

   Jack a ras,batandu-l pe umar.

   -Si totusi...un an.

   -Mda,cam asa.

   -Si...stii...intr-un an...voi doi ati...stii tu...

   Am facut ochii mari si,ignorand faptul ca m-am inrosit ca o patlagea,am luat prima piatra de pe jos si i-am aruncat-o fix in cap.

   El s-a oprit din vorbit,aruncandu-mi o privire criminala,gata sa ma sfasie in bucati. Eu i-am intors-o la fel de hotarata.

   -Esti idiot, am zis simplu,apoi am continuat sa merg.

   -Pai...da, a recunoscut Jeff,raspunzand jumatatii de intrebare a lui Jack.

   -Tu esti si mai idiot!! am tipat la el. Jeff a inceput sa rada,Jack a aplaudat facand tot felul de comentarii,iar eu mai aveam doar un pas ca sa dau intr-o criza de epilepsie.

   -Sunt inconjurata de idioti! am spus.

   -Ma iubeste, a zis Jeff,facandu-l pe Jack sa rada din nou.

   ..........

   Ajunsa acasa,am trantit usa de perete si m-am dus tinta spre camera mea (a lui Jeff). M-am trantit pe pat si am incercat sa dorm ca sa nu mai fiu nevoita sa ascult conversatiile lipsite de orice element logic ale baietilor.

Omoară-mă!(Jeff the Killer FF)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum