Capitolul XXVIII

6.1K 388 84
                                    

   Salut,cititori...mda. Capitol ,in sfarsit! Da,stiu ca din nou nu mi-am tinut promisiunea...ca cica postez a doua zi bla,bla. Fuck my life and especially my internet. Nu e foarte lung pentru ca sunt praf cu inspiratia si mno... Si asa nu am putut scrie mult pentru ca am cazut de pe bicicleta si mi-am cam desfigurat degetele...si picioarele. Si mainile.
    Finally,capitol. Cititi :3

      Scarlett:

   O,pe toţi sfintii,nu e bine! Nu e bine deloc. Ce a fost aia?

   -Jeff! Jefrey,nu te mai prosti...Jeff?

   -Manca-l-ar câinii sălbatici... l-am auzit pe James spunând în şoaptă (mai mult ca pe o rugăciune,dacă mă întrebaţi pe mine). Totuşi ştiam că era doar de faţadă. Se vedea până şi pe faţa lui o urmă de îngrijorare,ceea ce inseamna ceva.

   -Jeff,copil apocaliptic,termină cu tampeniile! Dacă nu ieşi acum,jur că îţi confisc toată colecţia de cuţite, a zis Sean,nu prea sigur pe el. -...Pe bune,Jeff. Şi cuţitul cu mâner din oase şi...Jeff? a zis cu o voce moale,parand că în sfârşit înţelege că nu e o nenorocită de glumă.

   -Cum să fie o glumă?! Adică pe toţi dracii, cum să glumesti cu asta? E sânge acolo şi...la naiba,ce dracu fusese sunetul de dinainte? De ce nu am mers lângă el?! Doamne...dacă pateste ceva? Dacă Jeff e rănit? Dacă l-a prins vreo creatură a pădurii...trebuie să fie ceva acolo. Dacă fiinţe ca Slender şi James există,cine ştie ce poate să trăiască prin pădurea asta blestemată? O,Dumnezeule mare,dacă e rănit?  Dacă l-a capturat şi acum îl tortureaza? Dacă e mort? Dacă fiinta aia se hrăneşte acum din el şi bucatele din scumpul şi dragul meu Jeff sunt acum împrăştiate prin toată pădurea? Dacă-

   -Da' mai taci,femeie! N-am nimic.

   Ne-am întors toţi şi l-am văzut pe Jeff,ţinut în genunchi de un poliţist,sânge scurgandu-i-se pe faţă şi naclaindu-i părul negru. Un pistol cu piedica trasa stătea îndreptat spre capul lui,iar zona era impanzita de javre gălăgioase legate în lanţuri şi stăpânii lor in oribilele alea de uniforme de poliţie. Jeff nu părea deloc impresionat. Mai degrabă plictisit...

   -Jeff! am ţipat.

   -Auzi,femeie? A zis să taci, mi-a spus cu o voce aspră unul dintre poliţişti. - Acum,dacă vreţi ca băiatul să nu păţească nimic,aţi face bine să vă predaţi cu toţii. Aţi creat deja mult prea multe probleme.

   -Să nu păţească nimic? a întrebat James cu un calm specific psihopatilor ca el,izbucnind apoi în râsul lui isteric. - Sa ma predau? Sper că glumesti. Omorati-l, a zis nepăsător când s-a calmat.

   -James! Nenorocitu' pu-

   -Fără cuvinte obscene,micuţo , m-a redus la tacere unul,aplicandu-mi o lovitură zdravănă în stomac.

   Am căzut în genunchi,tinandu-mi mâinile în zona îndurerată,dar aruncandu-i tipului o privire urâtă.

   -Să nu vă atingeti de ea! a ţipat Jeff. -Jur că vă omor până la ultimul.

   Hohote enervante s-au ridicat din partea tuturor.

   -Sigur,puştiu'. Hai nu te mai agita atâta. Pastreaza-te pentru închisoare. Ai de putrezit ceva vreme...mai mulţi ani decât ti-au rămas de trăit. Măcar bucurati-va că sunt în toane bune şi nu vă spânzur pe toţi trei.

   Trei? A spus cumva trei?

   Am aruncat o privire înapoi. Sean nu era. Probabil dispăruse cu mult timp înainte. James mi-a făcut un semn aproape insesizabil să fac linişte şi să mă întorc.

Omoară-mă!(Jeff the Killer FF)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum