Spre Nicaieri

10

Picaturile mari de ploaie se izbeau cu putere de fereastra ca in final sa se prelinga pe acesta .
 
        Intunericul inca domneste peste imprejurimi, iar vantul puternic da peisajului monoton o aura sinistra

       Suntetul crengilor izbite una de alta si al fosnetului de frunze ma ingrozeste facandu-ma sa vreau sa ma afund si mai mult in bratele lui Saku .

      Nu am prea inteles ce s-a intamplat cu mine in saptamana asta, dar consider ca nu are rost sa incerc sa inteleg .

      Chiar daca astazi e vineri vreau sa merg la cursuri, simt ca am pierdut multe informatii.

       Cobor incet din pat avand grija sa nu il trezesc pe Saku in timp ce ma uit spre ceasul mic de pe noptiera care indica ora 04:39

       Daca nu plec acum, s-ar putea sa se trezeasca Saku, cu siguranta nu m-ar lasa sa plec .

     Ii scriu un bilet pe care il las pe noptiera si merg la baie ca sa ma schimb de pijamalele cumparate de Saku .

     Dupa ce ma schimb ,strang usor in brate materialul alb al bluzei de pijama inhalandu-i mirosul .

      M-am atasat mult de Saku, desi nu il cunosc decat de o saptamana . Poate o sa il mai vizitez, simt ca o sa imi fie dor de el .

       Ies din  camera inchizand usa, lasandu-l pe Saku sa doarma in continuare .

      Cobor scarile micute din lemn si ma gandesc la micutul meu cires din fata casei, cred ca e de o frumuseste rara cu toate florile acelea roz impodobindu-l, sper ca totul sa fie bine acasa si sa apuc sa mai dorm macar o ora in patul meu, trebuie sa recunosc ca imi lipseste

       Raman inmarmurit la baza scarilor cand il observ pe Ritsu cu capul pe masa tinad in mana un pahar aproape gol langa care se afla o sticla patratioasa cu eticheta neagra, lichidul de un maroniu-rosiatic imi da de inteles ca in pahar se afla alcool .

        Fiori reci imi urca pe sira spinarii facandu-ma sa icnes nervos ...

      Aminitirea tatalui meu beat se reflecta asupra mea prin intermediul lui Ritsu care pare ca nu ma observa .

         - Ritsu, e 4 dimineata!...

         - huh? Yukine, tu nu trebuia sa dormi la ora asta ? Ai nevoie de ceva ?

    Mi-a raspunsa fara isi schimbe pozitita initiala .

         - De ce faci asta ?

         - Esti copil, nu o sa intelegi...
  
         - Dar tu ?

         - huh? Nu te inteleg ...

         - Ritsu, nu te maturizezi odata cu trecerea anilor, imi spui ca sunt copil si nu o sa inteleg, desi tu esti adultul, in momentul de fata esti mai imatur decat mine . Daca ai fi matur nu ai sta la 4 dimineata sa bei, asta nu iti aduce niciun beneficiu si ar trebuii sa stii asta detul de bine !

          Dar in schimbi alegi sa faci greseala asta si prin asta nu dai dovada de maturitate .

        Prin asta dovedesti lasitatea...

    Te ascunzi de probleme creeandu-ti altele, pentru ca iti e frica sa le rezovi pe cele anterioare .

     Daca asa gandeste un adult, prefer sa raman  copil !

      Nu imi dai seama ce am spus, tot ce stiu in momentul asta e ca Ritsu se uita cu o expresie ciudata la mine dupa care zambeste .

        Intr-un final il intind pe canape si il invelesc cu patura maronie din apropierea acesteia.