32

549 36 21
                                    

RITSU POV

Oftez prelung fixandu-mi privirea pe una dintre domnisoarele care isi faceau de cap in prezenta roscatului meu.  Incerc sa ma controlez pe cat posibil sa nu fac vreo prostie, nu as vrea sa creada ca sunt gelos sau ceva...adica sunt gelos ? Nu, nu sunt, normal ca nu sunt.

Cand imi atintesc din nou privirea asupra lor vad patru fete in loc de doua, ce dracu? De cand se imultesc terminatele mintal atat de repede ? Strang din dinti si fac cativa pasi spre Raiden, care le explica acelor fete ca matematica nu e punctul lui forte. Fara sa imi pese ca jumatate dintre elevii de pe hol ma au im vizor, ma indrept spre el, el nu poate sa ma vada fiind cu spatele la mine, ii inconjor talia cu bratul lipindu-l complet de mine si sarutandu-i intai umarul acoperit de camasa lui Saku apoi tampla. Imi zambeste cald si imi intoarce gestul lipindu-si buzele moi de obrazul meu, ma uit fix la cele patru fete care ne priveau uluite, zambesc mutumit si il trag pe Raiden dupa mine pana la iesire din liceu.

- S-a intmplat ceva ? Intreaba confuz Raiden.

- Nu, nu s-a intamplat.

- Daca spui tu...

- Oricum, trebuie sa il luam pe Yukine de le liceu pentru ca Saku e profesor si ramane sa vorbeasca habar nu am ce cu ceilalti profesori.

- Pai vin si eu ?

- Ai treaba acasa ?

- Nu !

- Perfect, mergem, il luam pe Yukine, dupa care stam cu el pana vine Saku apoi plecam la mine, cum ti se pare ?

- In regula...

Urc la volan avandu-pe pe Ritsu in pe scaunul de langa mine, imediat cum isi fixeaza centura isi fixeaza atentia pe mine, imi aporpii fata de a lui pana sa imi poată simtii buzele peste ale sale, reactioneaza rapid aprofunzand sarutul, imi era greu sa ma indepartez de el acum, dar trebuia sa ajungem la liceul lui Yukine care nu era departe de aici, cred ca ajungeam in maxim cinci minute.

- Acum imi spui ce se intampla ? Ma intreaba imediat cum rupem sarutul.

- Trebuia sa se intample ceva ?

- Ritsu, te cunosc, nu faci asta dintr-o data, mai ales de fata cu altcine- , ia stai ! Esti gelos ! Roscatul incepe sa rada zgomotos probabil fiind multumit de realizarea sa.

- Gelos ? Eu ? Nu, bineinteles ca nu !

- Ba da !

- Ba nu !

- Ba da !

- Ba nu !

- Ba da !

- Nu sunt gelos, pur si simplu nu am de ce, fetele alea fara scrupule nu te-ar putea lua de langa mine nici daca ar vrea ! Rabufnesc eu pana la urma.

- Deci esti gelos !

- Esti imposibil.

- Ma iubesti !

- De ce astia asa sigur ?

- Deci nu ma iubesti .

- Normal ca te iubesc !

- Si eu te iubesc

- Da, stiam. 

Dupa cateva minute de mers cu masina in care linistea isi luase rolul intre noi, imi amintesc de ceva foarte important de care uitasem in criza mea de gelozie. 

- A, Raiden, era si uit ! Spun si scot din bordul masinii un carnetel frumos colorat si un stilou subtire de un abastru marin impecabil si un breloc pentru chei de care atarna initiala "R" argintiu.

Spre Nicaieri Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum