11

944 73 43
                                    

      Ritsu pov :

            Sunt asezat la masa din bucatarie si astept ca Saku sa puna mancarea pe masa, azi din habar nu am ce motiv, e fericit....oare ce are ?

           Saku pune pe masa doua farfurii si doua cani de cafea, aseara a venit ingandurat dar in dimineata asta parca i-a apasat cineva butonul de restart .

            - E de bine ?  Rostesc in timp ce iau o lingura din cereale

             - Nu stiu ...

  Aleg sa nu il mai stresez in dimineata asta, am timp destul sa o fac pana maine cand plec .

             - Ritsu, e posibil ca Yukine sa se fi indragostit de mine ?

       In a doua secunda, am simtit ca raman fara aier, m-am inecat din cauza rasului dand toata mancarea afara, nu ma pot oprii din ras .

             - Ai grija, Idotule ! De ce naibii razi ?

             - Saku, de asta erai asa ingandurat aseara ?

              - Da... nu stiu ce sa cred...

              - Pai, nu prea ai de unde sa stii pana nu il intrebi, dar ai grija sa nu il sperii, si inca un lucru, nu iti e frica de raspunsul lui ? Pana la urma daca o sa spuna " Da" , stii ca nu poti merge mai departe ...

               - De ce te-am intrebat asta pe tine? ma faci sa ma simt aiurea .

               - pai nu ai alt frate pe care sa il intrebi .

              - Saku, inafara de chestia pe care am vazut-o eu, nu i-ai mai facut nimic lui Yukine, nu ?

               - Pai...au fost cateva saruturi, mici saruturi ...adica...

       Intr-o fractiune de secunda prind in mana farfurioara de sub ceasca de cafea si i-o arunc in fata, dar acesta o prinde fara sa se uite, cum ma asteptam ...

       - Saku,  o sa iti sparg capul , tu ch-

       - Stai la rand, eu sunt primul !

  O voce enervanta dar cunoscuta imi rasuna in timpane determinandu-ma sa ma incrunt in timp ce il privesc pe Saku care e la fel de nervos

  Nemernicul care tocami a intrat pe usa se aseaza la masa fara sa ceara permisiune, imi ia cafea din fata ducand-o la gura si sorbind zgomotos

Imi intorc privirea spre el pregatit sa ii sterg ranjetul de pe fata josnica, dar celalalt idiot din stanga mea ma opreste inainte sa actionez

        - Ritsu nu te complica, stii ca nu iti face bine sa te enervezi, ma ocup eu de aici !

     Saku lasa cana de cafea pe blatul bucatatarie pe care statea rezemat si vine spre masa, are o expresie nervoasa dar amuzata in acelasi timp .

         - Sa inteleg ca te-ai plictisit si ai venit sa ne vizitezi, ne cerem scuze, dar nu primim oaspeti azi, poti pleca !

          - Cat de nepoliticos, dar vezi tu, nu sunt un oaspete, sunt fratele tau, ba chiar fratele tau mai mare, ar trebuii sa ma respecti putin !

           - Ritsu, tu auzi ce spune individul asta? Saku ma sperie, acum rade, dar nu orice fel de ras, rasul lui e unul nervos, un ras de psihopat criminal in serie .

        - Saku, adu-l la tacere !

        - imi pare rau Ritsu, dar nici macar eu nu pot sa fac miracole .

Spre Nicaieri Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum