Spre Nicaieri

23

YUKINE POV

Au trecut mai multe spatamani de cand ne-am mutat in Tokyo,in ultimele 10 zile Saku a fost ocupat cu acte si hartii pentru angajare, iar eu am fost ocupat cu alegerea liceului la care o sa merg dupa vacanta, in aceste cateva zile niciunul nu am avut suficient timp sa stam impreuna, ne vedeam la micul de jun si seara cand amandoi adormeam franti de oboseala, dar acum ca toate s-au terminat si Saku este acasa vreau sa stau cu el, desi ne vedeam de doua sau trei ori pe zi si vorbeam la telefon cat de des avea timp, i-am simtit neconditionat lipsa.

Termin de asezat cearsafurile proaspat spalate in dulap si ma apropii de Saku care aseza cearsafurile pe patul nou care a ajuns in dimineata asta.

- De ce ai luat un pat nou? Il intreb curios, chiar nu intelegeam motivul.

Saku se intoarse spre mine zambind ciudat.

- Ai inceput sa te inalti,vrei sa nu mai avem loc in pat?

Ma incrunt scurt dupa care chicotesc slab, nu credeam ca a observat dar se pare ca acest fapt nu a trecut ne observat pe langa el.

- Stii si tu ca nu o sa ma inalt atat de mult, la ce iti foloseste un pat atat de mare?

Saku ranjeste urmana sa se apropie usor de mine, se opreste la o distanta mica de trupul meu si isi baga mainile in buzunarele pantalonilor gri, ma priveste fix avand inca ranjetul perfect intins pe buze dupa care se uita in sus facand o fata ganditoare, revine cu privirea asupra mea continuand sa parcurga distanta dintre noi, il privesc confunz si emotionat, faptul ca in aceste zile de abia ne furam cate un sarut la micul de jun m-a facut sa fiu mai receptiv la fiecare atingere sau privire. Isi pozitoneaza mainile pe de o parte si alta a bazinului meu si isi apropie buzele de urechea mea, expira lung lasand aierul cald emanat sa mi se loveasca violent de pielea gatului trimitandu-mi pentru un moment fiori in tot corpul.

-Vrei sa iti arat ce pot sa fac in patul asta?

Imi maresc uimit ochii la auzul cuvintelor rostite de Saku intr-o maniera atat de neortodoxa, imi revin rapid din soc si imi pun mainile pe umerii lui pentru mai multa stabilitate, am nevoie de stabilitate deoarece simt cum genunchii imi cedeaza cu fiecare atingere a lui...ma topesc...

- Arata-mi...!

Saku zambeste peste pielea incinsa a gatului meu si printr-o miscare circulara ajung aruncat in pat lipit cu spatele de asternuturile moi de culoarea coniacului, Saku isi trage tricoul negru peste cap dupa care revine peste mine, mana lui isi croieste lent drum sub tricoul meu, suspin si tresar brusc la contactul dintre mana lui si pielea abdomenului meu, El zambeste mana lui continuand sa urce lent spre pieptul meu, fara sa imi dau seama tricoul meu ajunge aruncat pe undeva prin camera.

- Se pare ca ti-au lipsit atingerile mele...

Imi las mainile sa alunece peste spatele lui, nu era cazul sa il contrazic, ranjeste si imi acapareaza buzele intr-un sarut delicat dupa care tanjeam atat de mult, mana lui coboara incet spre nasturele pantalonilor mei, ma intreaba din priviri daca poate sa continue si dau aprobator din cap, nu imi fac griji pentru ce ar putea urma pentru ca stiu foarte bine ca Saku nu ar face niciodata asta cu mine.

O bataie puternica in usa ma face pe mine sa tresar speriat iar pe Saku sa maraie nervos fara sa se opreasca din ce facea.

- Saku, opreste-te! Ii spun in soapta incercand sa il dau jos de pe mine, bataile inimii mele accelereaza din cauza fricii de a fi prinsi.

- Shh, linisteste-te, nu facem nimic gresit ! Imi raspunde calm, buzele lui aluneca pe pielea gatului meu provocandu-mi mici icnete infundate, dar dupa cum imi spusase si Saku de mai multe ori, destul de sonore.