Spre Nicaieri

21

YUKINE POV

    Vantul adie  usor facad crengile copacilor sa ii se incline, tin o cutie de marime medie in maini si privesc pierdut spre casa uriasa frumos decorata, casa e destul de departe de portile mari de culoarea bronzului spre deosebire de portile negre pe care le lasem in urma pentru a ajunge in Tokyo.

Saku si cativa barbati descarca mai multe cutii mari, ii ajut sa descarce chiar daca Saku imi spune de nenumarate ori sa las asta in seama lui.

Toate cutiile sunt decarcate, Saku isi dechide camasa la primii doi nasturi si isi trece mana prin parul blond si des, ia o sticla de pe masa si o dechide ducand-o la gura, are capul usor dat pe spate, il privesc atent ,privirea imi cade pe gatul lui unde marul lui Adam i se misca odata cu fiecare inghititura de apa .

Imi trag cateva palme mintale si ma intorc incepand sa cotrobai inconstient intr-o cutie pentru a imi lua gandul de la Saku, cum naiba reusea sa ma dea peste cap doar band apa, la naiba cu tot!

Bajbai prin buzunarul blugilor negrii in cautarea a catorva bomboane mentolate, gasesc cutia albastra si o deschid aruncandu-mi cateva bomboane in palme dupa care le bag in gura .

- Bombone mentolate? imi sopteste la ureche urmand sa isi lase capul pe umarul meu, uneori cand ma gandesc la primele zile in care l-am cunoscut pe Saku, imi dau seama cat de multe s-au schimbat intre noi, eram complet speriat de el si tot ce voiam era sa fiu cat mai departe de el, Saku se apropia temator de mine pentru ca se temea ca o sa fiu speriat si o sa fug, Saku de acum e diferit, ma imbrstiseaza si ma saruta de cate ori are ocazia, ma tine de mana cat timp mananc si totul mi se pare asa de normal, asa de gresit...dar normal...

- Da, bomboane mentolate, vrei cateva? Ii prind mana si ii asez cutia in palma inainte sa ii las un sarut pe obraz, acesta zambeste si analizeaza atent cutia dupa care isi ridica o spranceana si se incrunta usor .

- Eu tot nu am inteles de ce consumi atat de multe bomboane de felul asta, spune mentunindu-si privirea pe cutia cu bomboane din mana lui.

Incerc sa ma ma gndesc la ceva pentru a ii da un raspuns bun dar nu gasesec nimic potrivit

- E ceva gresit in a manca bomboane mentolate? Imi incerc eu norocul.

- Um, imi raspunzi la intrebare printr-o alta intrebare, inteligent...  imi zambeste si se ridica de pe podea, imi ciufuleste parul dupa care se indeparteaza spre baucatarie .

Expir aierul acumulat in plamani si imi asez parul ciufulit continuand sa scot cartile vechi pe podea analizandu-le atent

Saku se intoarce din bucatarie si imi intinde o cana cu ceai, ii iau cana din mana si ma indrept spre canapeaua neagra asemenea mobilei, peretii sunt vopsiti intr-un alb imaculat, o masuta mica de cafea de culoare neagra, cateva tablouti pictate, canapeaua si doua fotolii de culoare neagra sunt piesele care alcatuiesc mobilierul sufragerieie, din cate stiu mai trebuie sa vina un dulap ca sa fie pus in sufragerie si o bibblioteca.

Saku se aseaza pe canapea si se intinde pe aceasta punanadu-si capul pe picioarele mele, zambetul imi apare imediat pe buze, las cana cu ceai pe masa si imi bag mainile in parul lui jucandu-ma delicat cu el, il observ pe Saku care zambeste bucurandu-se de atentia acordata precum o pisicuta.

Zambetul meu e din ce in ce mai mare si ma abtin cu greu sa nu ii las saruturi mici pe toata suprata fetei.

- Dragut... soptesc pentru mine cand Saku isi deschide ochii privindu-ma precum un copil.

El isi ridica mana dreapta si imi mangaie obrazul dupa care se ridica si ajunge sa fie lipit de mine, inima imi prinde un ritm nebun, privirea imi cade pe buzele lui si sunt sigur ca a observat deoarece ma priveste putin amuzat, isi pune mainile pe de o parte si alta a tealiei mele trangandu-ma mai aproape