Diavolul mi-a adus o floare (boyxboy)

XXII

N/A: Merci enorm pentru #1 la gay! <3 Scuzele mele ca am postat atât de târziu ahaha i'm dumb and lazy ;v

~

~prima zi toți aroganți, a doua toți fricoși.~

~

—Auzi, mă, au plecat câțiva profesori la nu știu ce cursuri internaționale pentru 2 săptămâni. Vom avea înlocuitori, doamne, sper sa nu fie ceva pisălogi. Vine una la chimie, dă-o ca i-am văzut contul de instagram. De dragul ei cred ca îmi place chimia. Crezi ca are implanturi? Abia aștept ora de azi, spune visător Alex și își flutură telefonul in fața mea.

Privesc plictisit contul de instagram din fața mea. Aproape mă înec cu aer când realizez ca tipa nu era nimeni alta decât aia din club de acum o săptămână. Hai ca avem si profesoară la chimie, nu glumă. Deși nu pot zice neapărat ca e din club, deoarece numai in club n-am stat în noaptea aia. Și încă ce noapte.

—Nu am habar, îi răspund ușor agitat. Și ce profesori se mai duc? Încerc să sar de la subiect.

Ar fi fost mai bine ca Alex sa nu știe. El știa deja ca mă cuplasem cu o tipă mai matură, însă chiar nu aveam chef acum sa îi stric cariera de profesoară. Până la urmă, nu era chiar vina ei, deoarece nu știa, iar eu nu par a fi elev. Alex pleoscăiește zgomotos din buze și își strecură telefonul înapoi în buzunar, ușor nemulțumit de răspunsul meu vag.

—Aia de chimie sigur, cred că doamna de fizică, nu sunt sigur. Smintitul ăla de biologie parcă și cea de matematică, îmi răspunde plictisit și își lasă capul pe bancă.

Îmi arcuiesc o sprânceana și îmi rezem capul în palmă, privind visător in gol. Înseamnă că Nathaniel va sta 2 săptămâni singur acasă... oricum, nu este ca și când îmi pasă. Ar trebui să mă axez mai mult pe faptul că se pare ca m-am culcat cu profa de chimie.

~

Scrijelesc pe hârtie câteva apucături de desene la întâmplare. Aveam chimia, astfel că îmi afișez un zâmbet șarmant și îmi aranjez cămașa pe umeri mai bine. Vreau sa văd reacția tipei, mai ales că tot ea se agățase de mine atunci. Ar fi mortală, nu glumă. Asta daca nu știe ea deja, deși nu cred. Nu pot sa neg ca îmi plăcuse, într-un oarecare fel, continuarea. Tipa era o bucățică doar pentru un simplu om.

—Bună ziua, se aude aceiași voce pe care o recunosc instant că acum o săptămână îmi gemea numele.

Amintirea îmi provocă un mic surâs pe buze. În momentul în care intră mai bine in clasă pot sa îi observ același par bogat care curgea peste umeri. Ce-i drept, atunci o văzusem cu o rochie de piele de un roșu aprins strânsă pe corp cu un decolteu „V" și umerii goi, iar acum optase pentru o bluza albă, ușor mai largă și o fustă creion neagră. Și totuși, indiferent de ce purta, îi scotea corpul in evidență. Chiar și când nu purta nimic. Parcă acum puneam si eu la dubii autenticitatea corpului său natural.

În momentul în care își parcurge privirea prin clasă, pe sub genele false îmi observă rânjetul. Mă examină fugitiv și încremeni. Deja văd cum devine palidă de parcă a văzut moartea. Își deschide buzele în încercarea patetică de a spune ceva, însă nu pronunța nimic. Orice ar fi vrut sa spună, îi rămase blocat in gât. Mai bine așa, decât să realizeze toata clasa ca era ceva putred la mijloc.

~La naiba, ce caută el aici? Nu-mi zi ca are doar 18 ani...pare de 23, ce dracu! Dintre toți oamenii din lume, sincer?! La orice m-aș fi așteptat, dar nu la el... la naiba, am avut și carieră de profesor dacă deschide ăsta gura...Melisa, calmează-te, poate doar seamănă. Nici nu i-ai văzut fața bine... Nu te îngrijora.~

Îi rânjesc și îmi trec degetele prin păr, făcându-i cu ochiul. Ea înghite în sec și se întoarce pe vârfuri, sunetul tocurilor umplând liniștea din clasă. Își strânge palma in pumn, formând câteva semiluni în palmă cu unghiile.

—Deci sunt noua profesoară de chimie... mă cheamă Melisa, încântată sa va predau pentru două săptămâni, sper ca vor fi două săptămâni productive. Deci... sper ca sunteți toți aici și nu sunt străini pe aici care nu fac parte din clasa? Afișează un zâmbet larg și fals pe buze, privind îngrijorată prin clasă.

Își oprea privirea pe furiș asupra mea, de parcă aștepta să îi spun că nu sunt din clasa dată. Drăguț, Melisa, însă îmi plăcea mai mult încrederea din club. Ce trist ca toți la prima întâlnire sunt atât de aroganți, iar apoi sunt niște fricoși și jumătate.

La fel precum Nathaniel, însă se pare ca blondul a lipsit din dracu știe ce motiv astăzi.

~

Fusese o oră cât de cât decentă. Cu excepția unor priviri și fraze cu sens discret aruncate prin timpul orei, nu a fost nimic special. Dau sa ies din clasă, însă desigur ca ea mă oprește. Hai sa aud ce are de zis.

—Tu ești Killian? Pune întrebarea și mă privește fix și serioasă.

Neintenționat rânjesc și îmi aranjez ghiozdanul pe umeri. Îi privesc ochii căprui și zâmbesc vag.

—Ce drăguț, Melisa, mă recunoști. Stai calm, nu am 18 ani, îi răspund și plec înainte să continuăm conversația.