Diavolul mi-a adus o floare (boyxboy)

XLIV

POV. Nath

~te urăsc doar pentru faptul că m-ai făcut să mă îndrăgostesc de tine.~

~

Am încercat să renunț sa vin la petrecere, însă deja pe la jumătatea drumului am fost cărat cu forța de Maia. Insista destul de rău să vin dracu și să vorbesc, deși eu in continuare nu mă credeam în stare.  Concomitent nu mai voiam să îl văd pe Killian, însă și voiam. Nu știam ce să aleg, îmi este frică de adevăr. Mai ales dacă adevărul nu va fi pe placul meu. Eram prea sigur ca lui probabil nu îi păsa deloc. Se culcă zilnic cu fete sau poate băieți, unul în plus deja nu cred că valorează mai mult. Indiferent de ce este. Însă cel mai probabil după ce i-am spus Maiei ca vin, nu cred că am dreptul să îi spun că mi-am schimbat opinia. Aș fi mort pe bune.

Oftez greoi și intru extrem de încordat într-o curte. Se auzea până aici muzica zgomotoasă și simțeam mirosul evident de țigări și alcool. Îmi trec privirea printre cele câteva zeci de persoane care se aflau afară și cel mai probabil fumau. La naiba, mă simțeam de parcă nu mai am aer și aș fi vrut să mă întorc chiar acum înapoi. Nu cred ca eram în stare să mă întâlnesc cu el. Darămite să vorbesc cu el.

—Te comporți de parcă abia ai ieșit din iad, la naiba. Killian nu o sa te omoare, prea mult îl subapreciezi, îmi șoptește la ureche, iar eu pufnesc neconvins.

Nu mă ajuta absolut deloc, deoarece mă simțeam și așa cam patetic și penibil având în vedere că îmi știe slăbiciunile cât și ea, dar cât și el. Mă chinuisem atât de mult să îl evit, însă totuși am sărit prea repede când am auzit că el se va întoarce în iad. Vreau sa vorbesc cu el, nu pot minți. Faptul că ascund sentimentele mele pentru el mă omoară și pe mine încet.

Nu sunt totuși sigur dacă chiar în iad, având în vedere că Maia mi-a spus ca el i-a zis lui Alex doar că ar vrea sa se întoarcă în orașul său natal. Nu a menționat o denumire concretă, deci faptul că se reîntoarce în infern este doar o presupunere.

Intrând în interiorul clădirii, aproape mă înec cu mirosul mult prea puternic de alcool. Știam că sunt sensibil la mirosuri, însă aici striga efectiv că oamenii păcătuiesc. Locurile aceasta îmi aduceau o stare de greață și îmi făcea stomacul sa se strângă puternic.
Nu eram totuși convins dacă chiar mirosul de alcool mă făcea să mă simt așa sau era de vină faptul că Maia tot insista să discut cu Killian și sentimentul de anxietate mă spulbera. Chiar voiam să pun totul la punct, însă problema era ca nu mă cred în stare, iar corpul nu prea vrea sa facă după cum intenționez eu.

Îmi întorc privirea și îl observ. Stătea lângă Alex și încă alți bărbați purtând o cămașă imaculată, menținându-și postura dominantă, în timp ce pe buze avea un zâmbet larg. Mă simțeam chiar copleșit de zâmbetul său, deoarece i-se potrivea perfect și nici nu mă mir că diavolii te puteau duce în păcat. Până și pe mine a reușit să mă ispitească. Și nu simt o urmă de vinovăție.

Mă simt tras de fată înspre Alex și brunet. Trebuia, până la urmă, să îl felicit pe verișorul Maiei, însă de ce trebuia sa fie și Killian acolo? Deși la ce mă așteptam, până la urmă erau prieteni foarte buni, dat totuși, nu mai bine așteptam până Alex va fi singur?

—La mulți ani! Țipă entuziasmată Maia și îi sare în spate, îmbrățișându-l cu putere.

Le atrase atenția tuturor, în special brunetului, care se întoarse spre noi, fixându-mă imediat cu privirea. Zâmbetul discret de pe buze deveni un rânjet de toată frumusețea, trecându-și ușor limba peste buze. Gest pe care nu prea îl observam la alte persoane, însă îl găseam suficient de atrăgător la el, dintr-un oarecare motiv.