Diavolul mi-a adus o floare (boyxboy)

XXVIII

N/A: ca sa va imaginați, tocmai ce profesoara de română m-a corectat la un eseu cu "dară-mi-te"=)))))))) nu are absolut nici o legătură cu cartea, însă m-a amuzat enorm. Ca sa aveți si voi o idee prin ce trebuie sa trec eu, deci va rog sa ma corectați daca dați peste o greșeala. Măcar de pe wattpad sa ma învăț sa scriu corect, daca de la școala nu pot=))))

~

~doar la tine îmi stă gândul.~

~

—Killian, putem discuta? Îmi aud numele pronunțat, iar când mă întorc, îi pot observa chipul profesoarei suplimentară de chimie.

Același păr mătăsos care îi curgea peste umeri, aceiași privire plină de încredere și același ruj roșu demențial care ar pune aproape orice bărbat la podea. Uitasem complet de prezența ei, totuși nu era ca și când chiar îi acordam o importanță deosebită. Deși având în vedere că ea este o femeie, deja îmi și imaginez ca a luat absolut totul în serios. Clișeic. O privesc plictisit și ridic umerii, continuând sa o examinez cu privirea.

—Da, Melisa, îi răspund sec, arcuindu-mi o sprânceana și strecurându-mi degetele în buzunar.

Mă cobor la nivelul ei ușor, având în vedere diferența de înălțime dintre noi doi. Femeia face un pas în spate, ușor enervată de comportamentul meu ipocrit și pufnește încordată, ca și când ar fi fost o amenințare sa nu mai fac acest lucru.

—Urmărește-mă, Killian, trebuie sa îți discutăm notele, îmi face semn sa o urmez și cu pași fermi, în timp ce își ondulă delicat corpul, se îndreaptă spre clasa de chimie.

Decid totuși să mă conformez, deși ceva din mine striga practic ca numai despre note nu este vorba. Reușesc să prind câteva priviri curioase de pe hol din partea altor elevi, unii rânjind, unii având o expresie de „ce dracu", iar alții ne urmăreau curioși cu privirea, de parcă ar avea toți habar despre ce s-a întâmplat între mine și scumpa noastră profesoară de chimie. Sincer să fiu, nu ar suna absolut deloc plictisitor dacă ar afla întreaga școală, ci dimpotrivă, ar mai oferi o culoare pe aici la liceu.

În momentul în care intru in cabinet, ea se asigura și închide ușa bine. Suspicios, atât de rele erau notele mele? Își trece degetele prin par și se apropie gânditoare de catedră, făcând câteva urme fine cu degetele în praful de cretă.

—Câți ani ai atunci? Acum câteva zile mi-ai spus ca bun si 18, atunci care este vârsta ta mai exactă? 19? 17? Mă întreabă prompt și mă fixează cu ochii săi.

Casc plictisit și îmi fac singur loc pe scaunul profesorului, rezemându-mi palma și privind-o curios. Mă privește și ea, însă puteam sa observ chiar și o scânteie specială în privirea sa. Era frumoasă, avea chiar și un corp de invidiat din partea unui om, însă era genul ăla de corp de care m-aș plictisi repede. Cel puțin asta din perspectiva mea. Adică, nu neg, merge perfect de câteva ture, însă în rest este inutilă. Doar o jucărie sexuală inutilă și plictisitoare. Probabil și una zgomotoasă, deoarece chiar părea genul de femeie care se certa din nimic.

—Par eu mai mic? Desigur, mă simt flatat dacă ai impresia ca sunt mai tânăr, însă din păcate o sa te dezamăgesc, pufnesc amuzat și îmi arcuiesc o sprânceană, ușor nemulțumit de întrebarea fetei.

Își da ochii peste cap și își încrucișează mâinile la piept, ceea ce este urmată de bluza ei ușor boțindu-se și oferindu-mi șansa de a îi observa mai bine decolteul și chiar sa îi văd o margine din sutien. Nici nu îmi imaginez ce este la ore, dacă ea ar fi atât de nepăsătoare de ceea ce se întâmplă mai jos de gât. Nici nu mă mir de ce toți mă priveau în hol acum câteva minute. Poate in altă situație m-ar fi excitat și mi-ar fi plăcut, poate chiar nici nu aș mai fi răbdat mult și aș fi aranjat-o chiar în clasa dată, însă în momentul ăsta chiar și imaginația îmi oferea o stare de dezgust, accentuată de golul din stomac și starea proastă. Mă simțeam pierdut aici, nu mai eram in stare sa realizez daca ea încearcă să flirteze într-un mod exagerat de subtil sau doar așa era.