Capitolul 34

896 59 10
                                    


-Alege Taehyung ori el ori eu! spune printre dinți Novak avand arma îndreptata spre mine.

Lam privit speriat pe Taehyung ce stătea și nu făcea nimic. El doar avea capul jos, ceea ce ma îngrozea teribil.

-T-Taehyung? intreb încet, dar ca sa ma audă și el.

Își ridica capul și ma privi atent, dar acea privire era diferită nu era blinda sau iubitoare doar de gheata. Se indrepta spre Novak lacrimi ieșind din ochii mei. Nu era adevărat nu putea sa îl aleagă pe el nu! Ii soptise ceva la ureche pe buzele lui Novak inflorind un rânjet.

-Se pare ca tea lăsat balta păpușel ultimile cuvinte? întreaba Novak râzând ca un psihopat.

Mam lăsat in genunchi lacrimile neincetand sa apăra pe fata mea palida . Îl priveam cu ura pe Taehyung fiindcă ma lăsat și sa dus la el. Numi vine sa cred ca a făcut așa ceva. Se apropie de mine eu neclintiduma și se puse pe vine in fata mea.

-Ar fi trebuit sa îți dai seama ca eu nu te iubesc, doar mam folosit de tine fiindcă vroiam încrederea lui și sa ajungem cum eram înainte, mi-a părut bine baby sa stau cu tine, cu asta spus se ridica și îmi dădu un picior in stomac eu scuipand sânge pe jos. Lam auzit cum rade la fel și Novak.

-Ah ce bine tea păcălit, nu ma mira ca a ținut atâta ma întrebam când o va face și se pare ca ziua sa adeverit, spune și încarcă arma fiind spre mine.

Chiar și când stiam ca arma e spre mine și putea oricând sa traga tot îl priveam pe Taehyung. Numi pasa ca ma trădat, numi pasa ca ma folosit, tot îl iubesc.

-Sper sa te bucuri din plin ziua cu buneii tai și sa ii saluți din partea mea , cu asta spus aud un sunet ascuțit și in câteva secunde am văzut numai negru in fata.

Ma trezesc țipând fiind ud leoarcă de transpirație. Mam uitat in toate părțile înțelegând ca a fost numai un vis, un vis urat, dar parca era așa de real. Simntisem cu ceva se foiește lângă mine și o mâna cum îmi masează spatele. Ma dau in spate speriat dar răsuflu ușurat când am văzut ca e doar Tae.

-Baby ce sa întâmplat? întreaba cu vocea răgușită fiind un pic îngrijorat.

-N-nui nimic culcate înapoi Tae, spun zâmbind usor.

Tae ma privi confuz apropiindu-se mai mult de mine.

-Ești sigur? ești transpirat tot, spune in timp ce îmi mângâie obrazul ceea ce ma linisteste.

-Sunt sigur eu o sa ies afara vreau un pic de aer, spun și ma ridic mergând spre dulap.

-Jungkook e aprope 4 dimineața unde sa ieși afara la ora asta?

Îmi închei jacheta și ma indrept spre el sarutandul scurt pe buze.

-Nu voi sta mult promit.

Nu lam lăsat sa mai spună ceva ca eu deja ieșisem din camera și din casa. Trebuie sa vorbesc cu cineva despre visul care lam avut părea așa de real și mie frica sa nu se întâmpla . Îmi scot telefonul și îl apelez pe Joon știind ca la ora asta nu doarme.

-Da?

-Hey Joon ești ocupat? intreb in timp ce lovesc o pietricica acesta lovindu-se de un copac.

-Jungkook? sa întâmplat ceva de ma suni la așa ora târzie? întreba simntindui îngrijorarea din voce.

-Nu vreau doar sa vorbesc cu tine.

-Bine atunci eu te astept, spune și închide.

Îmi bag telefonul înapoi in buzunar și îmi scot motocicleta din garaj pornind-o fiind deja pe drum. In 10 minute eram la clubul lui Joon parcând motocicleta și intrând in el. Încercam sa ignor mirosului din înăuntru ajungând la usa unde era el. Bat de câteva ori si intru.

Scoala de corecție(vkook)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum